Luni, 18 septembrie 2006, elevii români începeau, în fapt, cursurile după un debut de an școlar perturbat de protestele profesorilor. România oferea însă și semne clare ale transformării economice: Banca Mondială finaliza cea mai mare emisiune de obligațiuni realizată până atunci pe piața locală. Iar într-un sat săsesc din Transilvania, viitorul rege Charles al III-lea făcea o achiziție care avea să contribuie neașteptat de mult la notorietatea locului.
Președintele României era Traian Băsescu, iar prim-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu. Cursul comunicat de BNR pentru un euro era de 3,5122 lei.
Anul școlar începuse oficial vineri, 15 septembrie, dar marile federații sindicale din educație boicotaseră festivitățile și organizaseră proteste. Guvernul propusese pentru 2007 două creșteri salariale care însumau aproximativ 14%, în timp ce sindicaliștii cereau o majorare de 30% de la începutul anului. Profesorii anunțaseră totuși că vor intra la cursuri luni, pentru a nu-i transforma pe elevi în victimele conflictului salarial.
Dincolo de disputa națională privind lefurile, începutul școlii scotea la iveală probleme mai elementare. În județul Iași existau încă peste 600 de posturi didactice nerepartizate, iar în zeci de școli rurale cursurile nu puteau începe normal pentru că nu existau profesori. La ultima testare pentru suplinitori se prezentaseră numai 74 de candidați pentru sutele de locuri libere. Imaginea era sugestivă pentru una dintre marile vulnerabilități ale sistemului: nu era suficient să existe posturi, trebuiau găsiți oameni dispuși să predea, mai ales în mediul rural.
În economie, ziua aducea un reper mai puțin spectaculos pentru publicul larg, dar important pentru maturizarea pieței financiare. Se deconta emisiunea de obligațiuni de 525 de milioane de lei lansată de Banca Mondială la sfârșitul lui august. Era prima emisiune realizată pe piața internă românească de un emitent străin și, la acel moment, cea mai mare emisiune de obligațiuni lansată vreodată pe piața locală. Titlurile aveau scadența la trei ani și o dobândă de 6,5% pe an. Cererea depășise oferta cu aproximativ 20%, iar 77% dintre obligațiuni fuseseră cumpărate de investitori din România. Emisiunea era un indiciu că piața financiară românească începea să fie tratată ca una suficient de matură pentru operațiuni internaționale de asemenea dimensiuni.
Tot pe 18 septembrie devenea public faptul că prințul Charles cumpărase, prin intermediul fundației cu care colabora, o gospodărie săsească în Viscri, județul Brașov. Nu era vorba despre o proprietate luxoasă, ci despre o gospodărie tradițională care urma să fie restaurată și introdusă în circuitul turistic. Satul, cunoscut pentru biserica sa fortificată și inclus în patrimoniul UNESCO, intrase de câțiva ani în atenția prințului britanic, preocupat de conservarea arhitecturii rurale transilvănene. Achiziția nu s-a dovedit o curiozitate trecătoare: Charles a continuat să revină în România, iar asocierea sa cu Viscri a contribuit considerabil la vizibilitatea turistică a satului. Casa avea să fie pusă ulterior la dispoziția comunității și transformată inclusiv în spațiu muzeal.
În lume:
De la cosmodromul Baikonur era lansată spre Stația Spațială Internațională nava Soyuz TMA-9. Alături de cosmonautul Mihail Tiurin și astronautul Michael López-Alegría se afla Anousheh Ansari, o antreprenoare americană de origine iraniană, care devenea prima femeie turist spațial din istorie. În timpul șederii sale de zece zile urma să participe și la patru experimente coordonate de Agenția Spațială Europeană, privind efectele radiațiilor cosmice, microorganismele de la bord, producerea celulelor sanguine în imponderabilitate și durerile lombare ale astronauților. Ceea ce în 2006 rămânea privilegiul extrem de costisitor al câtorva persoane anunța deja apariția unei noi industrii: zborul spațial privat.
