Joi, 14 septembrie 2006, tensiunile din coaliția aflată la guvernare începeau să semene tot mai puțin cu simple certuri între parteneri. În București se pregătea Summitul francofoniei printr-o măsură neobișnuită: trei zile libere pentru sute de mii de elevi și angajați ai statului, menite să elibereze străzile capitalei. În economie, piața financiară românească înregistra o premieră, iar spre sfârșitul zilei murea Silviu Brucan, una dintre figurile controversate ale comunismului și ale tranziției postdecembriste.
În interiorul Alianței D.A., relația dintre PNL și PD se deteriora vizibil. Lideri democrați analizau scenarii pentru provocarea unor alegeri anticipate, iar una dintre variantele discutate era ieșirea PD de la guvernare după Consiliul European din decembrie, dacă liberalii refuzau anticipatele. Radu Berceanu admitea public că plecarea de la guvernare putea deveni „o opțiune”, deși nu imediat. Planul din decembrie nu s-a materializat, dar conflictul nu era doar zgomot politic: în aprilie 2007, Călin Popescu-Tăriceanu avea să formeze un nou guvern PNL-UDMR, fără miniștrii PD, ceea ce consfințea practic destrămarea alianței care câștigase alegerile din 2004.
Pentru Summitul Francofoniei, Guvernul hotărâse ca, între 27 și 29 septembrie, bugetarii din București, copiii de grădiniță și elevii din clasele I-XII să aibă trei zile libere, recuperate ulterior în trei sâmbete din octombrie. Motivul era evitarea blocajelor de trafic produse de deplasarea celor aproximativ 2.000 de participanți din 63 de delegații oficiale. Măsura afecta circa 250.000 de elevi și preșcolari și aproximativ 17.000 de cadre didactice. Reuniunea din 28–29 septembrie avea să fie al XI-lea Summit al Francofoniei și primul organizat într-o țară europeană alta decât Franța.
În economie, România atingea un mic prag de maturizare a pieței de capital. Banca Mondială lansase o emisiune de obligațiuni în lei de 525 de milioane de lei, cu scadență la trei ani și dobândă anuală de 6,5%. La 14 septembrie, rezultatele preliminare arătau că cererea depășise oferta cu aproximativ 21%, iar obligațiunile urmau să fie listate la Bursa de Valori București. Emisiunea era prima realizată de o instituție supranațională pe piața internă românească; după încheierea operațiunii, Banca Mondială avea să o descrie drept cea mai mare emisiune de obligațiuni realizată până atunci pe piața locală.
Seara târziu, la ora 22:50, Silviu Brucan a murit la Spitalul Universitar din București, la 90 de ani, după complicații survenite în urma unei operații pentru un anevrism al aortei abdominale. Fost jurnalist comunist și diplomat al regimului, apoi unul dintre semnatarii „Scrisorii celor șase” împotriva lui Nicolae Ceaușescu, Brucan devenise după 1989 un comentator politic foarte cunoscut. A rămas asociat mai ales cu afirmația făcută în 1990 că românii ar avea nevoie de două decenii pentru a deprinde democrația. Murea cu puțin peste trei ani înainte de expirarea propriului termen.
În lume:
La Bruxelles, premierul ucrainean Viktor Ianukovici anunța că Ucraina va lua o „pauză” în încercarea de a trece la Planul de Acțiune pentru Aderarea la NATO, invocând situația politică internă și sprijinul redus al populației pentru aderare. Cooperarea cu Alianța urma să continue, dar ritmul apropierii era încetinit. Privit de astăzi, momentul este relevant pentru oscilația strategică a Ucrainei din anii care au precedat confruntarea deschisă cu Rusia.
În tehnologie, Nintendo anunța data și prețul noii console Wii: 19 noiembrie în America de Nord, la 249,99 dolari, și 2 decembrie în Japonia. Pariul companiei era neobișnuit: în locul unei curse pentru putere grafică maximă, consola folosea un controler sensibil la mișcare și încerca să atragă și oameni care nu se considerau jucători. Strategia avea să funcționeze spectaculos: Wii s-a vândut în peste 101 milioane de exemplare la nivel mondial.
