Începem o serie dedicată reamintirii trecutului relativ recent. Care, veți observa, ne vorbește despre lumea astăzi. Cum era România acum 20 de ani? Cu ce probleme se confrunta? Mai sunt de actualitate? Cum au modelat evenimentele de acum 20 de ani lumea de azi?
1 septembrie 2006. România intra în ultima toamnă dinaintea aderării la Uniunea Europeană (1 ianuariei 2007) într-o atmosferă contradictorie. Economia transmitea semnale de încredere, instituțiile încercau să demonstreze că luptă împotriva corupției, iar trecutul comunist revenea în actualitate prin dosarele Securității. Sub imaginea unei țări grăbite să devină europeană se vedeau însă infrastructura precară, administrația vulnerabilă și decalajele sociale încă uriașe.
O știre cu puternic impact venea de la Iași. Prefectul Radu Prisăcaru fusese reținut de procurorii anticorupție, iar instanța dispunea arestarea sa preventivă pentru 29 de zile. Ancheta pornea de la retrocedarea unui teren de 16 hectare: prefectul și șeful local al Agenției Domeniilor Statului erau acuzați că ar fi condiționat rezolvarea dosarului de cedarea a trei hectare. Presa îl prezenta drept primul prefect ajuns după gratii în urma unei acțiuni a DNA. Era un caz cu valoare simbolică, într-un moment în care Bruxellesul urmărea îndeaproape eficiența luptei anticorupție. Șef la DNA era Daniel Morar. Ulterior, acuzațiile aveau să fie detaliate în rechizitoriul procurorilor, iar procesul se va încheia abia în 2014 cu o condamnare definitivă.
În același timp, „dosariada” devenise una dintre marile teme publice. CNSAS primea și verifica dosare ale foștilor colaboratori ai Securității, dar procesul era criticat pentru caracterul său dezordonat și selectiv. O analiză din presa zilei arăta că fuseseră vizate cu prioritate anumite categorii de politicieni, preoți și chiar sportivi, în timp ce șefi ai serviciilor secrete, magistrați sau conducători ai altor instituții importante rămâneau în afara primei etape de desecretizare. Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, recunoștea că semnase un angajament, susținând însă că nu făcuse poliție politică.
Tema serviciilor secrete alimenta și conflictul dintre Palatul Victoria (prim-ministru - Călin Popescu-Tăriceanu) și Cotroceni (președinte - Traian Băsescu). Guvernul prezenta propria versiune a legilor siguranței naționale, despre care afirma că elimina prevederi incompatibile cu drepturile cetățenești. Proiectele limitau posibilitatea serviciilor de a desfășura acte de urmărire penală, interziceau agenții acoperiți în presă, partide, sindicate și culte și întăreau controlul parlamentar. Disputa spunea multe despre neîncrederea dintre partenerii coaliției aflate la guvernare.
Pe acest fundal tensionat, redeschiderea Palatului de Justiție din București, după trei ani de consolidare și restaurare, era prezentată drept un simbol al revenirii justiției la normalitate. Contrastul dintre solemnitatea ceremoniei și scandalurile zilei era greu de ignorat.
Din punct de vedere economic, 1 septembrie marca un pas important: liberalizarea totală a contului de capital și deplina convertibilitate a leului. Tot atunci, Fitch îmbunătățea ratingul României pentru creditele pe termen lung în valută, de la BBB minus la BBB, invocând creșterea economică și investițiile străine. Dar apropierea aderării scotea la iveală și slăbiciunile agriculturii: numai 14–15% din producția românească de lapte respecta normele europene, iar fondurile SAPARD se epuizaseră înainte ca sute de proiecte eligibile să primească finanțare.
Europa nu însemna doar fonduri și investiții. În Marea Britanie se discuta deja despre limitarea accesului românilor și bulgarilor pe piața muncii, prin permise rezervate specializărilor deficitare. Acasă, piața tehnologică oferea o imagine a schimbării: în trimestrul al doilea se vânduseră aproximativ 125.000 de calculatoare, iar vânzările de laptopuri crescuseră cu 26%, deși desktopurile pierdeau teren.
În lume:
Iranul tocmai ratase termenul stabilit de Consiliul de Securitate al ONU pentru suspendarea activităților de îmbogățire a uraniului. Raportul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică deschidea drumul discuțiilor despre sancțiuni.
În sudul Libanului, după războiul dintre Israel și Hezbollah, armata libaneză se desfășura pentru prima dată atât de aproape de frontiera israeliană, concomitent cu extinderea forței ONU.
Iar în spațiu, sonda europeană SMART-1 efectua ultima corecție de orbită înaintea impactului controlat cu Luna din 3 septembrie, încheind prima misiune lunară a Europei.
