Scleroza multiplă (SM) (denumirea francofonă este scleroză în plăci) este o boală inflamatoare mediată imun care atacă axonii mielinizaţi de la nivelul sistemului nervos central (creier şi măduva spinării), distrugând mielina (care are rol în transmiterea impulsului nervos) şi axonul în diferite grade, producând o dizabilitate fizică în timp de 20-25 de ani de la diagnostic la aproximativ 30% dintre pacienți.

Se estimează că la nivel mondial există peste 2 milioane de persoane care suferă de această boală.

În funcție de evoluția clinică există patru forme de scleroză multiplă:
:: recurent-remisivă
:: primar progresivă
:: secundar progresivă
:: progresivă cu recurențe

Forma recurent-remisivă, care este și cea mai frecventă formă clinică, se caracterizează prin puseuri clinice cu recuperare clinică completă sau incompletă (cu sechele), iar unele puseuri pot să nu aibă deloc recuperare clinică.

Puseul (recurenţa, recăderea sau recidiva) este caracterizat prin semne clinice noi sau reapariția celor anterioare, cu durată de minim 24 de ore. Puseurile tipice se instalează de obicei în câteva zile, durează câteva săptămâni/luni şi apoi sunt urmate de remisiune. Puseul este consistent cu inflamația și demielinizarea, este separat de cel puțin 30 de zile faţă de ultimul puseu, nu este declanșat de febră, infecție sau un alt factor stresant și nu poate fi asociat unei alte patologii. În privința factorilor stresanți există multe controverse deoarece aceștia afectează persoanele în moduri și grade total diferite.

Remisiunea reprezintă recuperarea completă sau parțială (cu deficite reziduale), dar caracterizată prin lipsa de progresie a semnelor clinice.

Din păcate, nu este deloc ușor de diagnosticat cu certitudine când o persoană prezintă un puseu. Pseudopuseurile (pseudorecidive sau pseudoexacerbari) pot fi determinate de oboseală, suprasolicitare și expunere la căldură sau umiditate.

Infecțiile, cum sunt, de exemplu, cele respiratorii sau urinare, sunt asociate cu creșterea riscului de a dezvolta un puseu, de obicei la o distanță de 3-6 săptămâni după ce infecția a fost vindecată.

După mai multe recăderi, cei mai mulți pacienți pot prezenta unele deficite reziduale, precum: reducere moderată a acuității vizuale la un ochi, vedere dublă, imperfecțiuni ale mișcărilor ochilor, dificultăți de mers, scăderea sensibilității la membrele inferioare, dificultăți la urinare, pierderi de urină etc.

Distrugerea învelișului protector de mielină de la nivelul fibrelor nervoase întrerupe transmiterea normală a semnalelor de la nivelul creierului către corp. În acest caz, anumite mișcări pe care înainte le-ați fi efectuat cu ușurință devin o sarcină greu de executat sau mult încetinită. Dacă această slăbiciune, de apariție bruscă sau care se înrăutățește progresiv, nu dispare, ar putea însemna că sunteți pe cale să suferiți un puseu.

Apariția furnicăturilor la nivelul corpului (de obicei la nivelul membrelor), scăderea sensibilității, apariția unui tremurat anormal, dificultatea de a ține o ceașcă de cafea, de a scrie, de a mânca, de a îndepărta dopul unei sticle, de a deschide o ușă etc. - toate acestea pot fi semne că un puseu este pe cale să se instaleze.

Nici tulburările de memorie, concentrare, de calcul, de procesare a informațiilor, de construire a frazelor nu trebuie neglijate.

Amețelile, frecvent întâlnite în scleroza multiplă, care nu sunt o prezență obișnuită în evoluția formei de scleroză multiplă de care suferiți trebuie să vă îngrijoreze, întrucât pot fi manifestarea unui puseu declanșat la nivelul zonei creierului responsabilă de echilibru. De asemenea și tulburările de mers ori de coordonare a mișcărilor ar trebui sa vă îndrepte către a apela 112.

Dacă începeți să vedeți încețoșat, dublu, să aveți probleme în recunoașterea culorilor, să vă fie redus câmpul vizual, să nu puteți privi în toate direcțiile, să aveți pete negre în câmpul vizual este posibil să fie vorba de un puseu. O răceală banală, un dus fierbinte, mersul prin zăpadă, soarele puternic, privitul îndelungat și concentrat al unui monitor, televizor pot declanșa simptome asemănătoare, dar acestea sunt de scurtă durată și pot dura cel mult câteva ore (cu câteva excepții).

Sunt anumite site-uri populare care recomandă să așteptați aproximativ 24 de ore pentru a vedea dacă este vorba de o manifestare continuă sau doar semne și simptome trecătoare. Având în vedere paleta mare de diagnostice diferențiale în care este inclus puseul de scleroză multiplă, nu cred că este indicat să așteptați să vedeți dacă aceste manifestări sunt de scurtă durată întrucât sunt anumite patologii care necesită un tratament cât mai rapid, cu atât mai mult dacă ne gândim la un atac cerebral (accident vascular cerebral), fie ischemic sau hemoragic, disecție carotidiană, ruptură de anevrism, meningită, având în vedere faptul că cu cât tratamentul este inițiat mai rapid, cu atât rezultatele sunt mai bune.

În concluzie este recomandat să sunați la 112 cât mai repede în cazul apariției unor simptome noi care nu pot fi clar și cert explicate de o anumită situație ori boală. Drept exemplu, în SUA, mulțumită unor campanii mass-media frecvente și a insistării educării populației, decesele cauzate de accidentul vascular cerebral au trecut pe locul 5 (locul 3 în 2010) în ceea ce privește cele mai frecvente cauze de deces. Mulți poate că ar spune că în România nu sunt posibile astfel de rezultate, dar în acest caz nu poate fi incriminat factorul financiar întrucât nu trebuie să dispui de resursele SUA pentru a întreprinde campanii mass-media care presupun costuri minime, întrucât acestea ar putea fi puse gratuit la dispoziția populației prin intermediul televiziunilor, ziarelor, internetului etc.

Revenind la scleroza multiplă, în timp ce unii pacienți recuperează în urma unui puseu fără ajutorul unui tratament, alții au nevoie de medicamente în doze mari pentru o scurtă perioadă sau este necesară recurgerea la plasmafereză dacă medicamentele nu sunt eficiente, dar această din urmă indicație este destul de rară. Plasmafereza reprezintă procedeul prin care se îndepărtează o anumită cantitate de plasmă cu ajutorul unui separator automat în flux discontinuu și se utilizează când în plasmă există componente cu efect patologic care produc sau exacerbează o afecțiune: anticorpi, complexe imune circulante, toxine, colesterol, crioglobuline etc.

În cazul în care credeți că prezentați simptomele unui atac cerebral, infarct de miocard, criză de epilepsie, puseu de scleroză multiplă ori altă boală și aveți cel mai mic dubiu cu privire la faptul consultării în urgență sau nu știți dacă ar trebui să conduceți până la spital, sunați la 112 pentru a vă asigura dacă intervenția unei ambulanțe este sau nu obligatorie și dacă puteți să conduceți până la spital (în cazul în care cineva nu vă poate însoți) întrucât veți primi întotdeauna recomandările unui specialist.

Notă: pe Scientia puteţi citi mai multe articole dedicate sclerozei multiple, scrise de acelaşi autor (utilizaţi funcţia de căutare a site-ului).

credit imagine: menervatau.deviantart.com

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.