Atac cerebralAccidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă, după fenomenele ischemice cardiace (infarctul de miocard), a doua cauză de deces la nivel mondial. Având în vedere că în peste 76% din cazuri accidentul vascular cerebral este un eveniment primar şi că 10 factori de risc potenţial modificabili explică aproximativ 90% din totalul riscului de producere al unui AVC, se poate înţelege importanţa prevenţiei riscului de producere al unui AVC. Să vedem cum putem preveni acest risc.



Există două tipuri de factori de risc pentru apariţia unui AVC: cei care pot fi modificaţi şi cei care nu pot fi modificaţi. Cei nemodificabili (care nu pot fi modificaţi prin prevenţie sau tratament) sunt: vârsta înaintată, sexul masculin, rasa necaucaziană, o greutate mică la naştere, boli genetice şi un istoric familial pozitiv pentru un AVC sau AIT (accident ischemic tranzitoriu – un episod tranzitoriu de disfuncţie neurologică determinat de o leziune ischemică bine localizată la nivelul creierului, măduvei spinării sau retinei fără însă a produce un infarct acut, adică fără ca ţesutul nervos să fie distrus). Printre principalii factorii modificabili se numără: hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul, dislipidemia, fibrilaţia atrială, drepanocitoza, depresia, sedentarismul şi dieta, obezitatea, terapia hormonală substitutivă după menopauză şi sindromul de apnee în somn.

În cele de urmează voi detalia factorii modificabili care pot fi influenţaţi de stilul de viaţă al unei persoane şi nu cei care sunt controlaţi strict prin tratament medical.

 



Fibrilaţia atrială

Fibrilaţia atrială este o aritmie, o tulburare de ritm la nivelul inimii, care poate determina producerea unor embolii (cheaguri de sânge) care să migreze la nivelul vaselor de sânge responsabile de irigarea creierului producând astfel obstrucţia acestora şi apariţia unui accident vascular cerebral. Tratamentul, în principiu medicamentos, este în funcţie de cauza fibrilaţiei, pacientul neputând modifica acest factor decât prin respectarea sau nu a tratamentului şi indicaţiilor medicului.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc modificabil pentru AVC și hemoragie intracerebrală (sângerare la nivelul creierului prin ruperea unui vas de sânge), riscul de AVC crescând progresiv odată cu creşterea tensiunii arteriale, independent de alţi factori. Atât stilul de viaţă cât şi tratamentul medicamentos sunt părţi esenţiale în strategia prevenirii unui AVC. Atât riscul de AVC, cât şi de evenimente cardiovasculare, este mai mic când tensiunea arterială sistolică este mai mică de 140 mmHg (sau „14” în limbajul curent), iar cea diastolică mai mică de 90 mmHg (respectiv „9”). Pentru cei cu diabet şi boli renale, recomandarea este <130/80 mmHG („sub 13 cu 8”). Însă nici o tensiune arterială scăzută (hipotensiune) nu este benefică, în special la persoanele în vârstă cu importante plăci de aterom la nivelul vaselor de sânge cerebrale (arterioscleroză), întrucât poate da naştere unei forme specifice de AVC, prin neirigarea unor zone profunde de la nivelul creierului. De aceea este recomandat să vă consultaţi medicul și să discutaţi cu acesta care sunt valorile optime pentru dumneavoastră.

Noile recomandări sunt în favoarea unei auto-supravegheri la domiciliu de către pacienţi, din mai multe motive:
- responsabilizarea pacienţilor cu îmbunătăţirea controlului hipertensiunii arteriale având în vedere că se poate obţine un grafic cu valorile zilnice ale tensiunii arteriale;
- anularea efectului de „hipertensiune arterială de cabinet” sau „de halat alb” generată de o temere a pacientului faţă de medic sau de urmările consultaţiei ducând astfel la o creştere ireală a tensiunii arteriale;
- dispozitivele automate domestice de măsurare a tensiunii arteriale sunt din ce în ce mai fiabile şi mulţumită dezvoltărilor tehnologice acestea vor deveni din ce în ce mai disponibile, atât ca uşurinţă în utilizare, cât şi ca preţ;

În concluzie, este recomandat să vă controlaţi frecvent tensiunea arterială, să adoptaţi un stil de viaţă sănătos, să faceţi un control anual al tensiunii arteriale și să urmaţi cu stricteţe recomandările şi tratamentul prescris de medicul de familie sau cardiolog.

Migrena şi terapia hormonală după menopauză

Femeile care suferă de migrenă trebuie să întrerupă fumatul și să utilizeze mijloace de contracepţie alternative la contraceptivele orale, în special la cele care conţin estrogen. Utilizarea unor tratamente pentru a reduce frecvenţa migrenelor ar putea fi mai importantă decât eventualele efecte adverse ale acestora, având în vedere posibilitatea reducerii riscului de AVC odată cu un control optim al crizelor migrenoase.

Studiile au arătat că utilizarea terapiei hormonale substitutive după menopauză creşte riscul de apariţie al unui AVC, în special la persoanele în vârstă. Mai mult, asocierea contraceptivelor orale şi a terapiei hormonale substitutive după menopauză cu fumatul creşte şi mai mult acest risc. Pentru mai multe informaţii legate de asocierea între tutun-terapie hormonală şi AVC puteţi citi acest  articol.

 

 

Dieta

Dieta mediteraneeană, cu un supliment de nuci şi ulei de măsline, este recomandată pentru prevenţia AVC. Dieta mediteraneeană este recomandată şi pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Mai multe detalii cu privirea la aceasta puteţi citi în acest articol.

Se recomandă, de asemenea, adoptarea unui regim de tip DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) cu fructe, legume, produse lactate cu o cantitate scăzută de lipide, cât şi reducerea consumului de grăsimi saturate. Puteţi consulta mai multe informaţii cu privire la regimul de tip DASH pe site-ul National Heart Lung and Blood Institute.

Obezitatea

Chiar dacă nu există studii (sau nu sunt eu la curent cu existenţa acestora) care să fi testat efectul pierderii greutăţii asupra riscului de AVC, studiile au demonstrat că fiecare creştere de 5 kg/m2 în valoarea indicelui de masă corporală (IMC) este asociată cu o creştere de 40% a riscului de deces în urma unui AVC pentru persoanele care prezintă un IMC>25 kg/m2. Mai mult, se recomandă scăderea în greutate pentru a reduce tensiunea arterială la pacienţii supraponderali (IMC între 25-29,99 kg/m2) şi obezi (IMC>30 kg/m2). Reducerea în greutate se poate face, în primă instanţă, prin introducerea unui regim şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos, iar ulterior, dacă aceste metode nu sunt eficiente, prin introducerea unor medicamente sau a unor intervenţii chirurgicale. Pentru calcularea IMC puteţi consulta acest site.

Fumatul

Fumatul activ este corelat cu un risc de două ori mai mare de a dezvolta un AVC ischemic (faţă de nefumători) şi hemoragic (în special la tineri). Riscul este şi mai mare în cazul utilizării de canabis sau alte droguri.

Tutunul potenţializează alţi factori de risc, precum tensiunea arterială sau contracepţia orală. S-a observat că renunţarea la fumatul activ reduce riscul de apariţie al unui eveniment cardiovascular sau cerebrovascular (AVC în cazul de fată) aproape de nivelul unei persoane care nu a fumat niciodată.

Am tot scris fumatul activ întrucât, ca şi în cazul bolilor cardiovasculare, studiile epidemiologice au demonstrat că şi fumatul pasiv este asociat cu un risc crescut pentru apariţia unui AVC. Potrivit noilor recomandări ale American Stroke Association, interzicerea fumatului în spaţiul public este rezonabilă pentru a reduce riscul apariţiei  AVC, atât în cazul fumatului pasiv, cât şi al celui activ. Să sperăm că şi în România aceste recomandări vor fi puse în practică… cândva, într-un viitor nu foarte îndepărtat.

În ceea ce priveşte utilizarea alternativă a ţigărilor electronice nu există încă suficiente date pentru a putea face o recomandare.

Sindromul apneei în somn

Având în vedere asocierea sindromului de apnee în somn cu riscul de apariţie al AVC, un screening pentru apneea în somn este recomandat. Puteţi complet următorul chestionar şi aduna cifrele de la fiecare răspuns, iar dacă scorul total este de cel puţin 10, ar trebui să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre un eventual test de depistare. În egală măsură, dacă sforăiţi, faceţi pauze în respiraţie în timpul somnului – apnee - (vă puteţi întrebă partenerul, partenera… sau partenerii dacă au observat ceva anormal in respiraţia dumneavoastră pe parcursul nopţii), vă treziţi cu dureri de cap dimineaţă, sunteţi frecvent obosit în cursul zilei sau chiar aţipiţi, sunteţi obez şi/sau aveţi hipertensiune arterială este recomandat să discutaţi cu medicul dumneavoastră la următoarea vizită medicală. În spitalul în care lucrez, la internare, toţi pacienţii sunt întrebaţi dacă prezintă sau nu aceste simptome, tocmai din cauza importanţei acestui sindrom. Nu de puţine ori oamenii adorm la volan și produc accidente care se soldează cu victime.

Având în vedere rolul important al hipertensiunii arteriale în apariţia AVC, pe care l-am explicat mai sus, este recomandat să reduceţi consumul de sare și să suplimentaţi ingestia de potasiu pentru a reduce tensiunea arterială.

În concluzie, încercaţi să adoptaţi un stil de viaţă cât mai sănătos, să respectaţi recomandările şi tratamentele prescrise de medicul dumneavoastră și să faceţi un examen medical general măcar o dată pe an.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.