Timp de zeci de ani istoricii literaturii au fost frământaţi de decesul prematur al lui Constance, soţia exuberantului și scandalosului scriitor, Oscar Wilde. Un pionier al drepturilor femeilor şi un autor publicat, Constance a avut doi copii cu Wilde, dar a fugit la Londra cu ei în 1895 pentru a scăpa de reacţiile ce ar fi putut să apară în urma întemniţării soţului său pentru acte homosexuale.
Dar o boală misterioasă – dureri de cap, dureri la nivelul corpului, slăbiciune şi tremurături la nivelul membrelor, paralizie facială parţială şi epuizare – a urmărit-o de-a lungul exilului său autoimpus.
Disperată, practic izolată în casă, s-a îndreptat către un chirurg italian din înalta societate, Luigi Maria Bossi, care a jurat să-i redobândească sănătatea printr-o procedură ginecologică radicală.
După cinci zile de la momentul intervenţiei chirurgicale a murit, la doar 40 de ani.
Ce s-a întâmplat?
O mulţime de scrisori nepublicate, dezvăluite de nepotul lui Oscar şi Constance, Merlin Holland, ar putea oferi răspunsul, conform celor prezentate online de The Lancet vineri.
Analizate de farmacologul clinician Ashley Robins de la University of Cape Town Medical School în South Africa, simptomele lui Constance arată cu degetul spre o boală care în ziua de astăzi este foarte cunoscută: scleroza multiplă.
Scrisorile sugerează că în primii şapte ani boala a fost de forma „recurent-remisivă”, în care episoadele acute erau intercalate cu perioade de recuperare, potrivit analizei celor de la Lancet.
Dar în ultimii doi ani, „dizabilitatea sa a devenit permanentă cu o deteriorare graduală… şi s-a dezvoltat progresiv în scleroză multiplă secundar progresivă”, adaugă aceştia.
Constance a primit o lovitură dublă.
Scleroza multiplă a fost descrisă în 1868 de către inovatorul neurolog francez Jean-Martin Charcot. Douăzeci de ani mai târziu, precizia diagnosticului a fost îmbunătăţită de către un eminent doctor britanic, Sir William Gowers.
Dar au fost necesari ani pentru ca această nouă boală să se răspândească în rândul medicilor contemporani.
„Medicii lui Constance din anii 1890 ar putea să nu fi fost la curent cu acest nou diagnostic şi, drept urmare, să fi fost încurcaţi de simptomatologia ei neobişnuită”, susţine studiul din Lancet.
O boală a sistemului imunitar, în care sistemul de apărare al organismului atacă teaca de mielină protectoare de la nivelul fibrelor nervoase, scleroza multiplă rămâne incurabilă în ziua de astăzi, deşi există medicamente care-i încetinesc progresia şi-i reduc intensitatea simptomelor.
Puteţi citi mai multe despre scleroza multiplă aici.
Cel de-al doilea ghinion al lui Constance a fost să între sub vraja lui Bossi, care credea că nebunia şi problemele neurologice în rândul femeilor sunt legate de leziuni la nivelul uterului şi al ovarelor, pentru tratarea cărora chirurgia era esenţială.
Slăbită de vărsături şi deshidratare după intervenţia lui Bossi de înlăturare a unui fibrom uterin (fibromul uterin este o excrescenţă benignă a uterului care apare adesea la femeile de vârstă reproductivă, acesta nefiind asociat cu un risc crescut de cancer uterin şi aproape niciodată nu se transformă în cancer. – n.tr.), Constance a murit probabil din cauza unui intestin obstruat (ileus), sugerează documentele.
Profesor de ginecologie la Universitatea din Genova şi membru al British Gynaecological Society, Bossi a fost discreditat de colegi din cauza operaţiilor de vindecare a „nebuniei pelviene” („nebunia pelviană” face referire la ideile lui Bossi potrivit cărora nebunia în rândul femeilor este legată de leziuni la nivelul uterului şi al ovarelor, aceste structuri fiind localizate la nivelul pelvisului. – n.tr.).
Acesta a fost în cele din urmă suspendat timp de doi ani din calitatea de profesor, înainte să fie împuşcat în cabinetul său de consultaţii în 1919 de către soţul gelos al unei paciente.
„În cele din urmă”, notează documentul, „atât Bossi, cât şi ghinionista Constance au avut parte de un sfârşit tragic: el prin intermediul glonţului unui asasin, iar ea prin bisturiul unui chirurg iresponsabil.”
Traducere de Vîjială Sergiu după enigmatic-death-oscar-wilde, cu acordul editorului
