Identificarea unei noi diferențe între creierele femeilor și ale bărbaților cu scleroză multiplă ar putea explica de ce atât de multe femei dezvoltă boala în comparație cu bărbații, arată într-un comunicat cercetătorii de la Washington University School of Medicine din St. Louis.



 

 

 

Imagine a unui țesut ce provine de la creierul unei femeie (stânga) afectată de scleroză multiplă arată că la nivelul creierului unei femei există niveluri mult mai mari de un receptor al unor vase de sânge (prezentate în roșu) decât în cadrul creierului unui bărbat afectat de către scleroză multiplă (dreapta). Această diferență ar putea explică de ce atât de multe femei sunt afectate de scleroză multiplă.
Sursa: Robyn Klein




În ultimii ani, diagnosticul sclerozei multiple a crescut mult mai rapid în rândul femeilor, care dezvoltă boala de aproape patru ori mai mult decât bărbații. Cauzele sunt incerte, dar acest nou studiu este primul care face o legătură între diferențele la nivelul creierului în funcție de sex și scleroza multiplă.

Rezultatele studiului au fost publicate pe 9 mai 2014 în The Journal of Clinical Investigation.

Studiind șoareci și oameni, cercetătorii au descoperit că femelele susceptibile să dezvolte scleroză multiplă produc niveluri mai crescute de S1PR2, o proteină ce funcționează drept receptor pentru vasele de sânge, decât masculii, iar proteina este prezentă în cantități încă și mai mari la nivelul zonelor cerebrale în care apar de obicei leziunile tipice din scleroza multiplă.

 



„A fost un moment „Bingo!” – studiile noastre genetice ne-au condus direct către acest receptor”, afirmă prim autorul studiului, profesorul doctor Robyn Klein. „Când am analizat funcția sa la nivelul șoarecilor, am descoperit că poate determina sau nu traversarea de către celulele imunitare a vaselor de sânge de la nivelul creierului. Aceste celule produc inflamația care conduce la scleroza multiplă.”

Un medicament pentru scleroza multiplă aflat încă în faza de cercetare blochează alți receptori care fac parte din aceeași familie de proteine, dar care nu are niciun efect asupra S1PR2. Klein recomandă cercetătorilor să-și concentreze eforturile astfel încât să dezvolte un medicament care să dezactiveze S1PR2.

Scleroza multiplă este foarte nepredictivă, activându-se și dezactivându-se la intervale neregulate și producând un amalgam de simptome care include probleme cu mobilitatea, vederea, forța și echilibrul. Peste 2 milioane de persoane suferă de această patologie la nivel mondial.

În scleroza multiplă, inflamația produsă de celulele imunitare greșit direcționate produce o distrugere al unui înveliș protector care înconjoară ramurile celulelor nervoase de la nivelul creierului și a măduvei spinării. Aceasta face ca ramurile să nu mai funcționeze corect, iar în anumite cazuri chiar să dispară, perturbând comunicarea la nivelul celulei nervoase, necesară pentru a îndeplini funcțiile normale ale creierului, precum ar fi mișcarea și coordonarea.

Pentru acest nou studiu, Klein a analizat un model de șoarece cu scleroză multiplă în care femelele dezvoltă boala mai des decât masculii. Cercetătorii au comparat nivelurile de activitate genetică în creierele femelelor și ale masculilor. Au analizat, de asemenea, și activitatea genetică în regiunile de la nivelul creierelor femelelor care sunt afectate de scleroza multiplă și în alte regiuni în care, de obicei, boala nu produce niciun efect.

Echipa a identificat 20 de gene care erau active la diferite niveluri în zonele vulnerabile ale creierelor femelelor. Cercetătorii nu cunosc funcțiile a 16 dintre aceste gene. Printre celelalte gene, activitatea crescută a S1PR2 a ieșit în evidență întrucât cercetătorii știau din studii anterioare faptul că proteina reglează cât de ușor este pentru celule și molecule să traverseze pereții vaselor de sânge.

Experimente suplimentare au arătat că S1PR” deschide bariera hemato-encefalică, o structură de la nivelul vaselor de sânge cerebrale care reglează precis substanțele ce traversează la nivelul creierului și în lichidul cerebrospinal. Această barieră blochează, în mod normal, pătrunderea substanțelor posibil dăunătoare la nivelul creierului. Deschiderea sa permite celulelor inflamatorii care produc scleroza multiplă să pătrundă la nivelul creierului. 

Când cercetătorii au testat mostre din țesutul cerebral obținut de la 20 de pacienți după moartea acestora, au descoperit mai multe S1PR2 în creierele pacienților cu scleroză multiplă decât în creierele persoanelor fără această boală. Mostrele de țesut cerebral provenite de la femei aveau niveluri mult mai mari de S1PR2 în comparație cu cele provenite de la bărbați. Cele mai ridicate niveluri de S1PR2 au fost descoperite în creierele a doua paciente care aveau simptome ce apăreau și dispăreau într-un mod neregulat, o caracteristică pe care cercetătorii o numesc scleroză multiplă recurent-remisivă.

Klein colaborează cu chimiști pentru a dezvoltă un dispozitiv de depistare ce ar permite cercetătorilor să monitorizeze nivelurile de S1PR2 în creierele oamenilor în timp ce aceștia sunt încă în viață. Ea speră că astfel se vor obține informații prețioase asupra modului în care S1PR2 contribuie în dezvoltarea și progresia sclerozei multiplă.

„Acesta este un prim pas incitant în rezolvarea misterului incidenței mult mai mari a sclerozei multiple în rândul femeilor și în găsirea unor mai bune metode de a reduce incidența acestei boli, cât și a controlării simptomelor sale”, afirmă Klein, profesor asociat de medicină. Klein este, de asemenea, profesor asociat de patologie și imunologie, neurobiologie și anatomie.

Traducere de Vîjială Sergiu după multiple-sclerosis-common-women, cu acordul editorului

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”