Un nou studiu [1] sugerează că ar exista o legătură între nivelul scăzut de vitamină C şi creşterea riscului de hemoragie intracerebrală*. Vitamina C sau acidul ascorbic este un important antioxidant (puteţi citi mai multe despre antioxidanţi aici) şi participă la numeroase funcţii celulare. Deşi circulă în plasmă în concentraţii micromolare, aceasta ajunge la concentraţii milimolare în majoritatea ţesuturilor. Neuronii din sistemul nervos central conţin unele dintre cele mai mari concentraţii de acid ascorbic din ţesuturile mamifere.

 

 

Se presupune că aceste concentraţii celulare mari de acid ascorbic sunt generate şi menţinute de către SVCT (Slc23a2), un transportor specific pentru acidul ascorbic (SVCT – Specific Vitamin C Transporte). Acidul ascorbic intracelular are mai multe funcţii, incluzând o protecţie antioxidantă, amidarea peptidelor (amidarea reprezintă o reacţie de substituţie a acizilor carboxilici cu amine în care se formează noi legături carbon-azot cu formarea de amide), formarea de mielină (mielina reprezintă o teacă ce înveleşte fibra nervoasă, constituită din colesterol, fosfolipide, acizi graşi etc. cu rol în transmiterea impulsului nervos), potenţializarea sinaptică şi protecţie împotriva toxicităţii glutamatului.

 

 

Importanţa SVCT pentru sistemul nervos central este susţinută de studiile care au arătat că o deleţie specifică în rândul experimentelor de laborator pe şoareci  generează o hemoragie intracerebrală masivă urmată de moartea şoarecilor în ziua următoare. Conţinutul neuronal de vitamină C menţinut de această proteină are importanţă şi pentru bolile umane din moment ce suplimentele pe bază de acid ascorbic scad întinderea infarctului în faza de reperfuzie post accident vascular cerebral şi din moment ce acidul ascorbic ar putea proteja neuronii de distrugerile oxidative asociate cu bolile neurodegenerative precum Alzheimer, Parkinson sau Huntington. Tot de rolul de antioxidant al vitaminei C este legată şi reducerea lipoproteinelor cu densitate mică (LDL). Vitamina C inhibă proliferarea musculaturii netede, protejează membrana de peroxidare şi, nu în ultimul rând, încetineşte procesul de progresiei al aterosclerozei. [2]

Există dovezi care sugerează că inflamaţia sistemică ar fi implicată în etiologia şi patologia accidentului vascular cerebral, iar vitamina C plasmatică ar avea proprietăţi antiinflamatorii. A fost demonstrat, de asemenea, că nivelul de acid ascorbic din plasmă este asociat invers proporţional cu tensiunea arterială, astfel încât vitamina C ar reduce riscul de apariţie al accidentului cerebral prin proprietăţile sale de a reduce tensiunea arterială. [3]

Într-un studiu caz-control [1], cercetătorii au descoperit că un nivel scăzut de vitamină C era frecvent în rândul pacienţilor care au suferit o hemoragie intracerebrală în comparaţie cu subiecţii control.

„Acest studiu sugerează că o concentraţie scăzută de vitamina C la nivel plasmatic reprezintă un risc pentru hemoragiile intracerebrale spontane”, afirmă cercetătorul principal al studiului, Dr Stephane Vannier, neurolog la Spitalul Universitar Pontchaillou din Rennes, Franţa.

„Această legătură este probabil asociată cu rolul vitaminei C în reglarea tensiunii arteriale şi sinteza colagenului”, deşi alţi factori pot juca, de asemenea, un rol, subliniază dr Vannier.

Concentraţia de vitamină C a fost semnificativ scăzută în rândul celor 65 de participanţi care au fost incluşi în studiu şi au suferit de hemoragii cerebrale spontane în comparaţie cu subiecţii control sănătoşi. Cu toate acestea, cercetătorii încă nu au calculat riscul relativ (prezentul studiu urmează să fie prezentat la sfârşitul lunii aprilie la Adunarea Anuală a Academiei Americane de Neurologie din Pennsylvania).

Studiul a descoperit că factori de risc importanţi pentru hemoragia intracerebrală sunt hipertensiunea, consumul de alcool şi supraponderabilitatea. De asemenea, aceştia au observat că pacienţii cu hemoragie intracerebrală lobară erau mai în vârstă decât cei cu hemoragie cerebrală profundă.

„Acidul ascorbic contribuie la biosinteza şi reglarea colagenului, incluzând colagenul de tip IV al membranelor bazale de la nivelul vaselor de sânge. Concentraţiile scăzute de acid ascorbic sunt răspunzătoare de colagenul instabil şi disfuncţional ce duce la creşterea riscului de a dezvolta hemoragii.”

Durata de spitalizare pe secţia de neurologie a fost mult mai mică (9,8 zile) pentru pacienţii cu un nivel normal de vitamină C faţă de cei cu un nivel scăzut de vitamină C (18,2 zile). Durata de spitalizare mai mare a fost pusă pe seama complicaţiilor infecţioase în rândul pacienţilor cu deficit de vitamină C, cât şi a eventualelor complicaţii cutanate precum ulceraţii, ulcere de presiune şi timpul îndelungat necesar vindecării leziunilor existente.

Experţii recomandă o doză zilnică de 120 mg de vitamină C, potrivit dr Vannier. Deşi o dietă echilibrată bazată pe multe fructe şi legume ar trebui să asigure niveluri adecvate, pacienţii ar putea încerca să-şi mărească doza ingerată de vitamină C prin creşterea consumului de alimente bogate în acid ascorbic precum ardei iuţi proaspeţi (neprelucraţi industrial) care conţin aproximativ 200 mg/100 g; suc proaspăt de portocale care conţine aproximativ 60 mg/100 g; pătrunjel sau coacăze negre.

Experţii nu recomandă suplimentarea cu vitamină C la persoanele care prezintă niveluri normale de vitamină.

* În prezentul articol, termenul de hemoragie intracerebrală face referire numai la sângerarea spontană rezultată în urma unui accident vascular cerebral hemoragic, fără a include cauzele traumatice ori tumorale.


Bibliografie:
http://www.medscape.com/viewarticle/820660
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3886767/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3725125/

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.