Expunerea la infecţiile „obişnuite” din copilărie (rujeolă, varicelă, oreion - parotidita epidemică etc.) ar stimula dezvoltarea timpurie a sistemului imunitar şi ar reduce riscul de apariţie a cancerului, se arată într-un studiu publicat în Eur. Journal of Epidemiology.
Etiologia gliomului, cea mai răspândită tumoră malignă de la nivelul creierului adult, este puţin cunoscută. Radiaţiile ionizante, cât şi unele boli ereditare rare sunt singurii factori de risc stabiliţi pentru dezvoltarea gliomului, iar aceşti factori sunt răspunzători doar pentru o mică parte din cazuri.
Există prea puţine dovezi pentru a fi asociată dezvoltarea gliomului cu fumatul, consumul de alcool, reproducere sau ocupaţie. Există însă din ce în ce mai multe dovezi că factorii imunologici sunt asociaţi cu riscul de a dezvolta un gliom în rândul populaţiei adulte, ca şi prezenţa unor antecedente de alergie sau astm, niveluri crescute de imunoglobulină E, cât şi un polimorfism al genelor implicate în modularea răspunsului imun.
Mai mult, există dovezi circumstanţiale că infecţiile copilăriei ar putea reduce riscul de apariţie a tumorilor cerebrale de-a lungul vieţii adulte. În 3 studii recente, un risc crescut de dezvoltare a gliomului în rândul populaţiei adulte a fost descoperit la copiii întâi născuţi care au suferit o primă expunere la infecţii de-abia la începutul şcolii sau când au intrat într-un contact apropiat şi prelungit cu alţi copii. Mărimea familiei (numărul membrilor acesteia) este un alt factor favorizant expunerii la agenţii infecţioşi în prima parte a vieţii unui individ, întrucât, în rândul familiilor numeroase, şansa de a acapara o infecţiei de la un membru al familiei este mult mai mare având în vedere contactul apropiat dintre membrii acesteia. Un studiu care vine în favoarea acestei teorii a demonstrat existenţa unui risc semnificativ scăzut de a dezvolta gliom în rândul persoanelor care au suferit de varicelă.
Studiul a fost realizat pe 889 cazuri de gliom şi 903 cazuri control în mai multe centre medicale din SUA. Persoanele care nu aveau fraţi au prezentat un risc cu 65% mai mare de a dezvolta un gliom în comparaţie cu cei care aveau cel puţin un frate. Riscul de a dezvolta un gliom a fost asemănător la persoanele care au înregistrat o greutate la naştere mică (<2,500g) sau mare (>4,000g) în comparaţie cu cei care au avut o greutate normală (2,500-3,999g). Faptul de a fi alăptat sau nu, cât şi naşterea într-un anumit sezon nu a prezentat un risc crescut de a dezvolta un gliom.
Într-un alt studiu condus de Cicuttini care a inclus 416 cazuri de gliom şi 420 de cazuri de control a fost demonstrat un risc crescut de a dezvolta un gliom în rândul prim născuţilor în comparaţie cu fraţii mai mici din rândul unei familii.
Dovezile existente sugerează că ordinea la naştere este invers proporţională cu incidenţa gliomului în rândul populaţiei adulte, o caracteristică observată atât în rândul gliomului la copii, cât şi a altor tumori neurale.
În concluzie, expunerea timpurie la infecţiile copilăriei ar scădea riscul de apariţie a gliomurilor, ceea ce ar putea fi o nouă pistă pentru o mai bună înţelegere a mecanismului de apariţiei a acestor tumori şi dezvoltarea de tratamente adaptate.
