Spune-ți opinia!

Creier. NeurocisticercozaNeurocisticercoza este cea mai întâlnită boală parazitară a sistemului nervos. Este principala cauză a epilepsiei dobândite în ţările în curs de dezvoltare. A fost o problemă a ţărilor industrializate din cauza imigrării purtătorilor de vierme lat din zonele endemice.

 

 

 

Epilepsia dobândită este o boală a sistemului nervos, caracterizată prin crize convulsive intermitente, însoţite de pierderea cunoştinţei, de halucinaţii şi de alte tulburări psihice.


Viermele lat este un vierme care în stare adultă ce trăieşte în tractul digestiv al vertebratelor.


Neurocisticeroza poate fi dobândită prin contact fecal-oral cu un purtător al viermelui lat adult de Taenia solium sau prin ingestia accidentală de alimente contaminate.  Contactul fecal-oral se referă la faptul că o persoană dobândeşte boala prin ingerarea ouălor excretate de o persoană care are un vierme lat intestinal, aceasta fiind calea frecventă de transmitere a bolii la copii.

Cisticercii (larvele de tenie) sunt ingerate de către oameni prin intermediul cărnii de porc infestate prelucrată sau nu termic, însă într-un mod necorespunzător. Larvele se găsesc adesea în sistemul nervos central, dar pot fi localizate şi la nivelul ochilor, muşchilor, subcutanat (sub piele) sau alte ţesuturi.

La nivel mondial există aproximativ 2.5 milioane de purtători ai viermelui lat, şi mult mai multe persoane sunt infectate cu cisticerci. Boala este rară în Europa Centrală şi de Est, America de Nord (cu excepţia Mexicului), Australia, Japonia, Nouă Zeelanda, Israel şi în ţările musulmane din Africa şi Asia. În buletinele informative ale Ministerului Sănătăţii din România nu am găsit date cu privire la numărul de cazuri de cisticercoză din ţara noastră. Deşi neurocisticercoza pare că afectează în egală măsură ambele sexe, există anumite studii care sugerează că inflamaţia din jurul paraziţilor este mai severă la femei decât la bărbaţi

 

 

Simptomele şi semnele neurocisticercozei cuprind: crize focale sau generalizate de epilepsie, cefalee cronică (durere de cap, indiferent de cauza ei, localizată la nivelul bolţii craniene; cefaleea trebuie diferenţiată de migrenă care reprezintă un sindrom ce are drept cauze spasmul şi vasodilataţia ulterioară a unor artere ale creierului, ducând la apariţia unei cefalee pulsatile ce afectează caracteristic doar o jumătate de craniu), greată şi vărsături, modificări ale vederii, modificarea statusului mental, hiperreflexie (reflexe intensificate ce au tendinţa de răsucire sau spasme ale muşchilor indicând o boală a neuronilor motorii superiori), pseudohipertrofie musculară (o falsă dezvoltare exagerată a musculaturii – hipertrofia musculară apare, de exemplu, în urma eforturilor fizice susţinute), nistagmus (stare patologică manifestată prin mişcări oscilatorii ritmice ale globilor oculari în toate direcţiile, din cauza contracţiilor muşchilor ochilor) şi meningism (boală infecţioasă sau nu care constă în inflamarea meningelor si care se manifestă prin dureri de cap, vărsături, înţepenirea cefei, febră).

Diagnosticul se pune frecvent cu ajutorul metodelor imagistice de diagnostic cum ar fi tomografia computerizată cerebrală (CT) sau imagistică prin rezonanţă magnetică cerebrală (RMN), adesea putându-se vedea cisticercii pe aceste imagini.

La majoritatea pacienţilor cu neurocisticercoză, prognosticul este bun. Crizele epileptice asociate bolii par să se îmbunătăţească după tratamentul cu medicamente anticisticercice, urmând ca ulterior, după tratamentul neurocisticercozei, crizele să fie controlate printr-un antiepileptic de primă linie. (medicament de bază pentru tratamentul epilepsiei obişnuite – care nu apare ca urmare a unei neurocisticercoze).

Epilepsia asociată neurocisticercozei este o cauză importantă a morbidităţii neurologice, iar epilepsia cronică este cea mai frecventă complicaţie a neurocisticercozei. Alte complicaţii sunt durerile de cap, deficitele neurologice ca urmare a unui accident vascular cerebral sau hidrocefalia (afecţiune caracterizată prin acumularea excesivă de lichid cefalorahidian în membranele creierului, însoţită de atrofia acestuia, iar la copii şi de creşterea progresivă a cutiei craniene, incomplet osificată). Pacienţii care au complicaţii precum hidrocefalia, chisturi largi, leziuni multiple cu edem (acumulare de lichid seros in spaţiile intercelulare ale organelor si ţesuturilor), meningită cronică şi vasculita (afecţiune inflamatorie a pereţilor vaselor de sânge) nu răspund bine la tratament.

Pentru a se evita cisticercoza există câteva măsuri de precauţie care pot fi luate potrivit CDC (Centers for Disease Control and Prevention):

•    Spălarea cu apă caldă şi săpun a mâinilor după folosirea WC-ului, schimbarea scutecelor şi a diferitelor alimente posibil infectante.
•    Învăţaţi copiii despre importanţa spălării mâinilor în vederea prevenirii infecţiilor.
•    Spălaţi şi decojiti toate fructele şi legumele crude înainte să le mâncaţi. Evitaţi să consumaţi legume şi fructe crude care nu pot fi decojite atunci când vă aflaţi în călătorie în ţările în curs de dezvoltare.
•    Când vă aflaţi într-o tară în curs de dezvoltare: consumaţi apă îmbuteliată sau fiartă (timp de 1 minut) sau băuturi carbogazoase în cutii ori sticle; nu consumaţi apă din fântâni sau băuturi care au cuburi de gheată şi filtraţi apa printr-un „filtru de 1 micron sau mai mic” şi dizolvaţi tablete cu iod în apa filtrată. (Dacă doriţi să citiţi mai mult despre metodele de tratare a apei contaminate găsiţi un articol pe site-ul Scientia aici.)

 

 

Surse:
E. Pilly - Maladies infectieuses et tropicales (22 edition)
http://www.cdc.gov/parasites/cysticercosis/index.html
http://emedicine.medscape.com/article/215589-overview#
http://wwwnc.cdc.gov/eid/article/13/2/06-0527_article.htm

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro