De ce unii ochii albaştri? Se pare că o mutaţie a genei numite OCA2, care a avut loc acum 6000-10.000 de ani, undeva pe lângă coasta de nord-vest a Mării Negre, la o singură persoană, este responsabilă pentru toate persoanele cu ochii albaştri.
Unul dintre utilizatorii site-ului adresa la un moment dat în secţiunea Q&A întrebarea „De ce zonele polare determină apariţia ochilor albaştri ?” Eu am ochii albaştri şi nu locuiesc într-o zonă polară. Şi Frank Sinatra ori Leonardo da Vinci aveau ochii albaştri şi totuşi, nu locuiau în zone polare. Există un adevăr în această întrebare sau nu?
După câteva căutări am dat peste un articol interesant (publicat în revista Human Genetics) al unei echipe de cercetători de la Universitatea din Copenhaga. Potrivit acestei echipe, o mutaţie a genei numite OCA2 care a avut loc acum 6000-10.000 de ani, undeva pe lângă coasta de nord-vest a Mării Negre, la o singură persoană, este responsabilă pentru toate persoanele care au avut şi au ochii albaştri.
Gena nu „produce” albastru la nivelul irisului, ci inhibă mecanismul care produce pigmentul melanină maro. Există un mare grad de varietate în ceea ce priveşte gena ce codează ochii maro ceea ce indică că este o genă „veche” (de fapt, este o genă pe care o împărţim cu alte specii de mamifere cu ochi maro/albaştri: primate, vaci, pisici etc.). Acest lucru determină şi marea varietate a culorilor ochilor (de la maro pur la maro închis şi până la negru, căprui, de la albastru cu pete maro la albastru cu un inel maro în jurul pupilei, la gri şi până la verde – da, chiar şi ochii verzi sunt o varietate de maro) datorită diferenţelor în cantitatea de melanină de la nivelul irisului. „La origine, toţi am avut ochii maro,” afirmă doctorul Hans Eiberg, cel care a condus echipa de cercetători.
Şi majoritatea încă îi are maro. Astfel, o mutaţie rară, probabil dispersată în valul rapid de colonizare ce a urmat sfârşitului ultimei ere glaciare, evidenţiază unul dintre marile mistere ale evoluţiei umane: particularitatea europenilor. Locuitorii Europei şi cei din Orientul Apropiat prezintă anumite caracteristici care-i plasează separat de restul rasei umane.
Nu numai că europenii au mult mai multe şanse de a prezenta ochi albaştri (95% în anumite ţări din Scandinavia - peninsulă în nord-vestul Europei, între Marea Baltică, Marea Nordului, Marea Norvegiei şi Oceanul Arctic), dar au şi o varietate mult mai mare a tonurilor tegumentului şi culorii parului decât oricare alt grup etnic.
Numai în Europa vom găsi un mare număr de blonzi, roşcaţi, bruneţi, cu ten măsliniu sau palid, cu ochi albaştri şi ochi verzi care trăiesc împreună, în aceleaşi comunităţi. În restul lumii oamenii au, în mod uniform, parul negru şi ochii negri.
De ce această răspândire? Rămâne un mister, cu atât mai mult de ce au avut loc aceste mutaţii relativ timpurii având în vedere că Europa a fost colonizată de către africani cu doar câteva zeci de ani în urmă.
Una dintre teorii susţine că vremea rece a Europei şi nebulozitatea crescută au jucat un rol important. Pielea deschisă la culoare reuşeşte să transforme mai bine vitamina D decât pielea mai închisă la culoare, iar ochii albaştri captează mai bine lumina solară mai slabă întâlnită la latitudinile nordice.
O altă teorie susţine că această ciudată culoare a pielii, a ochilor şi a părului întâlnită la europeni s-ar datora încrucişării cu neanderthalieni (Omul de Neanderthal a fost contemporan cu Homo sapiens sapiens din Orientul Apropiat şi Homo sapiens din Africa de Sud și China) care au dispărut acum aproximativ 25.000 de ani.
Poate că neanderthalienii erau blonzi sau cu părul roşcat şi am moştenit aceste gene de la ei. Problema cu această teorie este că nu au fost descoperite dovezi (din fragmentele de ADN de la neanderthalienii ale căror oase au fost cercetate), care să susţină că ar fi existat o încrucişare suficient de puternică între aceştia şi Homo sapiens care să fi generat o astfel de „moştenire” a genelor.
Poate că cea mai plauzibilă teorie este că părul blond şi ochii albaştri au luat naştere mulţumită unui mecanism numit selecţie sexuală, astfel încât bărbaţii şi femeile îi alegeau ca parteneri pe cei care aveau caracteristici fizice neobişnuite. Potrivit acestei teorii, în Europa, unde bărbaţii trebuiau să petreacă săptămâni în afară comunităţii pentru a vana, bărbaţii disponibili pentru reproducere erau puţini. În asemenea comunităţi, femeile care aveau pete blonde aveau şanse mai mari să iasă în evidenţă şi să atragă atenţia puţinilor bărbaţi care erau disponibili pentru împerechere.
Se pare că lucrurile nu s-au schimbat prea mult de atunci...
Bibliografie:
www.springerlink.com/content/2045q6234h66p744/fulltext.html
www.sciencedaily.com/releases/2008/01/080130170343.htm
www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-511473/ All-blue-eyed-people-traced-ancestor-lived- 10-000-years-ago-near-Black-Sea.html
www.netwhatever.com/randomdev/2008/02/08/blue-eyes/
