Cercetători în imagistică de la Western University's Robarts Research Institute (Londra, Canada), au dezvoltat o mai bună metodă de monitorizare a progresiei sclerozei multiple din stadiile iniţiale. Conduşi de dr. Lavi Menon, cercetătorii au folosit ceea ce se numeşte Imagistică prin Rezonanţă Magnetică Nucleară (RMN) Susceptibil Cantitativă pentru a măsura pierderile în anumite zone de la nivelul creierului pe care studiul le-a demonstrat ca fiind obişnuite la toţi pacienţii cu scleroză multiplă. Rezultatele sunt publicate în jurnalul medical Radiology.

Naegleria fowleri este o amibă microscopică care trăieşte în apele calde, dulci (lacuri, râuri). Poate pătrunde în nas şi trece prin membranele sinusurilor pentru a ajunge în bulbul olfactiv, se înmulţeşte prin fuziune pentru a se răspândi ulterior la nivelul întregului creier unde produce meningoencefalita amibică primară. Amiba consumă ţesutul cerebral producând edem cerebral şi în cele din urmă moartea.

Pornografia este atât de răspândită în Statele Unite ale Americii, încât merită să fie serios tratată ca o criză majoră în sănătate publică, afirma un grup de activişti în urmă cu o lună. Cu o seară înaintea unei conferinţe de două zile pe tema exploatării sexuale, acesta a sugerat ca pornografia să fie abordată în egală măsură ca fumatul în rândul adolescenţilor sau şofatul sub influenţa băuturilor alcoolice.

Un nou medicament care are la bază zeci de ani de cercetare la Universitatea din Cambridge a fost aprobat pe 28 mai de către National Institute of Health and Care Excellence (NICE) pentru a fi folosit în rândul persoanelor care suferă de scleroză multiplă recidivantă-remitentă. Studiile clinice au demonstrat că Alemtuzumab, comercializat sub denumirea de Lemtrada, reduce activitatea bolii, limitează adăugarea unei dizabilități suplimentare de-a lungul timpului și ar putea chiar să permită o oarecare recuperare.

O echipă de cercetători de la Universitatea Reading a făcut un mare pas înainte în înţelegerea uneia dintre cele mai rare tulburări de limbaj cauzată de către accidentele vasculare cerebrale. Dr Holly Robson a descoperit că în rândul oamenilor care suferă de afazie Wernicke, creierele acestora răspund într-un mod semnificativ mai mult la testele de limbaj şi cele vizuale în comparaţie cu persoanele care nu prezintă această tulburare.

Celule semCelule stem derivate de la nivelul ţesutului muscular uman au fost capabile să repare leziuni nervoase şi să restabilească funcţiile la un model de animal care prezintă o leziune a nervului sciatic, potrivit cercetătorilor de la University of Pittsburgh School of Medicine. Aceste rezultate, publicate pe 18 martie 2014 în Journal of Clinical Investigation, sugerează că terapia celulară a anumitor boli neurologice, precum scleroza multiplă, ar putea fi fezabilă într-o bună zi.

Majoritatea oamenilor este de părere că cei care nu dorm suficient prezintă tulburări ale performanţei cognitive. Pentru cei care sunt privaţi de somn în mod cronic, precum cei care muncesc în ture, studenţii sau şoferii de camion, o strategie obişnuită este reprezentată de recuperarea orelor pierdute în weekenduri.

Înainte de 1996 nu existau tratamente care să încetinească progresia sclerozei multiple, iar cele care au urmat le impuneau oamenilor să-şi facă singuri injecţii; acum există ca opţiune medicamentele orale. Două noi tratamente orale au devenit disponibile pentru persoanele care suferă de scleroză multiplă, ajutându-i să întârzie progresia dizabilităţilor și să reducă frecvenţa recidivelor.

Mercurul este un metal greu, cu diferite întrebuinţări, utilizat încă din cele mai vechi timpuri. Auzim despre intoxicaţia cu mercur şi pericolul pe care-l reprezintă acesta mai ales când este sustras ilegal pentru a fi vândut pe piaţa neagră. Dar cât de reală este intoxicaţia cu mercur în viaţa de zi cu zi şi mai ales în urma consumului de alimente, cu precădere de peşte?

Cel mai extins studiu clinic necomercial menit să analizeze dacă principalul constituent activ al canabisului (tetrahidrocanabinol sau THC) este eficient în a încetini progresia sclerozei multiple arată că nu există nicio dovadă care să sugereze această încetinire; deşi ameliorări ale simptomatologiei au fost observate pentru cei care au înregistrat scoruri reduse la scala de dizabilitate. Studiul este publicat în revista medicală The Lancet Neurology.

ciocolataEfectele benefice ale consumului de ciocolată asupra sănătăţii au fost elogiate de-a lungul secolelor, dar motivul exact al acestor efecte a rămas un mister – până acum. Cercetătorii au prezentat astăzi (18 martie 2014 – n.tr.) studiul lor potrivit căruia anumite bacterii de la nivelul stomacului înglobează ciocolata şi o fermentează pentru a da naştere unor compuşi cu proprietăţi inflamatorii care sunt benefici pentru sănătate.

Semnul lui FrankBolile coronare rămân una dintre primele cauze de mortalitate şi morbiditate în rândul populaţiei adulte, cu o prevalenţă ce creşte semnificativ cu vârsta. Adoptarea unor metode de prevenţie a arteriosclerozei şi de detectare clinică precoce sunt două dintre acţiunile prioritare de sănătate publică. Şi se pare că lobul urechii are putea da o mână de ajutor.

Încă un motiv pentru a fi atenţi cu mâncarea sărată: ar putea agrava bolile autoimune, inclusiv scleroza multiplă şi psoriazisul. A fost identificată o legătură în rândul animalelor, dar încă nu ştim dacă este valabilă şi în rândul populaţiei umane, afirmă David Hafler de la şcoala de Medicină Yale. Dacă este valabilă, ne-ar putea oferi noi metode de a controla multe boli autoimune.

Pe lângă scăderea colesterolului şi reducerea riscului de apariţie al unui accident vascular cerebral, statinele ar putea încetini progresia sclerozei multiple aflată într-un stadiu avansat. La nivel mondial, 2,3 milioane de persoane suferă de scleroză multiplă. Dintre acestea, două treimi vor dezvolta forma avansată de boală în următorii 15 ani de la diagnosticare.

Consumul de cocaină creşte foarte mult riscul de apariţie al unui accident vascular cerebral, în rândul tinerilor, în primele 24 de ore după administrare, se arată într-un nou studiu realizat de către Yu-Ching, doctor la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Maryland, din Baltimore. Rezultatele studiului [1] au arătat că riscul de apariţie al unui accident vascular cerebral asociat consumului acut de cocaină a fost mult mai mare decât riscul observat în rândul altor factori deja cunoscuţi precum diabetul, hipertensiunea arterială şi fumatul.

Un nou studiu [1] sugerează că ar exista o legătură între nivelul scăzut de vitamină C şi creşterea riscului de hemoragie intracerebrală*. Vitamina C sau acidul ascorbic este un important antioxidant (puteţi citi mai multe despre antioxidanţi aici) şi participă la numeroase funcţii celulare. Deşi circulă în plasmă în concentraţii micromolare, aceasta ajunge la concentraţii milimolare în majoritatea ţesuturilor. Neuronii din sistemul nervos central conţin unele dintre cele mai mari concentraţii de acid ascorbic din ţesuturile mamifere.

Sistemul imunitar este o parte integrantă a corpului nostru menţinându-ne sănătoşi fată de eventualele boli – de la simpla răceală până la boli grave precum cancerul. Sistemul imunitar este adesea motivul pentru care ne simţim rău atunci când suferim de o infecţie, dar este şi motivul pentru care ne revenim după ce suferim de acea infecţie. Acesta poate, de asemenea, funcţiona necorespunzător determinând boli precum alergiile şi bolile autoimune.

Maladia ParkinsonEfectele benefice ale consumului de cafea au fost prezentate în mai multe studii (vezi aici şi aici), dar despre fumat nu am auzit decât de efectul nociv asupra sănătăţii. Se pare că acesta ar avea un rol protector în ceea ce priveşte incidenţa bolii Parkinson.

DemielinizareConsumul de alcool pare a avea o incidenţă dependentă de doză invers (opusă) proporţională cu riscul de a dezvolta scleroză multiplă (SM), iar cercetătorii sugerează că rezultatele lor nu aduc nicio dovadă care să susţină o recomandare privind abstinenţa totală fată de alcool în rândul pacienţilor care suferă de scleroză multiplă, potrivit unui studiu condus de doctorul Anna Karin Hedstrom şi colegii săi de la Institutul Karolinska din Suedia.

În rândul pacienţilor aflaţi în stadiile precoce ale sclerozei multiple, nivelurile scăzute de vitamina D s-au dovedit a fi un factor de predicţie în ceea ce priveşte severitatea bolii şi accelerarea progresiei sale, potrivit unui nou studiu condus de cercetătorii de la Harvard School of Public Health în colaborare cu Bayer HealthCare. Rezultatele acestui studiu sugerează că pacienţii aflaţi în fazele precoce ale sclerozei multiple ar putea întârzia dezvoltarea simptomelor bolii prin creşterea ingestiei de vitamina D.

Un studiu realizat la Universitatea East Anglia şi finanţat de către Societatea de Scleroză Multiplă a descoperit că perioade scurte de exerciţiu moderat, precum mersul pe jos sau mersul cu bicicleta, pot îmbunătăţi simptomele din scleroza multiplă. Constatările publicate pe 15 ianuarie 2014 în Multiple Sclerosis Journal demonstrează cum un program de exerciţii fizice pragmatic reduce nivelurile de oboseală şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii la pacienţii cu scleroză multiplă cu până la 9 luni.

Nişte cercetători din Aberdeen lansează un nou studiu care are drept scop testarea a două metode ce ar putea cuantifica posibilele riscuri implicate pentru starea de sănătate în cazul unei expuneri insuficiente la soare în timpul lunilor de iarnă. Iarna, persoanele care locuiesc departe de ecuator nu beneficiază de razele UVB necesare producerii de vitamină D la nivelul corpurilor noastre din cauza unghiului pe care-l formează Soarele cu Pământul.

AutismO doză unică de hormon ocitocină, administrată prin intermediul unui spray nazal,  îmbunătăţeşte activitatea cerebrală în timpul procesării informaţiilor de natură socială la copiii cu tulburare de spectru autist, se arată într-un articol publicat pe 2 decembrie 2013 în Proceedings of the National Academy of Sciences. [1]

Vitamina DUn studiu recent [1], efectuat în 2013 la Universitatea din Kentucky, sugerează că o dietă săracă în vitamina D ar produce tulburări la nivelul creierului. În afara rolului esenţial în menţinerea unei sănătăţi osoase, noi studii demonstrează că vitamina D joacă roluri importate şi la nivelul altor ţesuturi şi organe, inclusiv la nivelul creierului.

Creier. El si eaFemeile şi bărbaţii sunt diferiţi, fie că vorbim despre fizionomie, genom, bolile de care suferă, articolele care-i tratează, organele interne sau cele externe. Iar creierul uman nu se abate de la această regulă, cu atât mai mult cu cât vorbim despre conexiunile de la nivelul său.


 



Dacă găsești util site-ul, ne poți ajuta cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro