Câţi dintre noi nu am avut, cel puţin o dată în viaţă, probleme de memorie? Un studiu recent arată că în creier se dă o adevărată bătălie atunci când amintirile mai vechi sunt înlocuite de altele mai noi. Câteodată, iese o adevărată încurcătură de... amintiri.
Nu ni se întâmplă ca atunci când ne schimbăm reşedinţa ori adresa serviciului, în primele zile, în loc să ne îndreptăm către noua destinaţie, să plecăm, din obişnuinţă, spre cea veche? Dar atunci când modificăm parola la calculator, nu o încercăm mai întâi pe cea veche, doar după câteva încercări nereuşite amintindu-ne că am schimbat-o? Lista exemplelor ar putea continua!
În fiecare zi trăim noi experienţe, care se cristalizează în noi amintiri. Procesul care duce la formarea acestor amintiri este extrem de complex şi, uneori, rezultatul final poate fi total nesatisfăcător. Atunci când încercam să ne reamintim ceva, îşi fac apariţia amintiri mai vechi, care ne încurca şi ne fac să greşim. Un articol publicat recent în Journal of Neuroscience arata cum funcţionează procesul de acumulare a amintirilor şi cum anume poate să creeze probleme. Unul dintre autorii articolului, Brice Kuhl de la Yale University, USA, a declarat că ceea ce l-a uimit mai mult în urma studiului nu a fost atât procesul de formare a amintirilor, cât modul în care acestea sunt accesate atunci când avem nevoie de ele.
Ce anume au făcut cercetătorii? Ca să poată studia într-un mod simplu, dar direct, cum sunt afectate amintirile recente de cele mai vechi, au lucrat cu un grup de 24 de studenţi care au memorat o pereche imagine-cuvânt, după care, la ceva timp, o altă pereche (ce reprezenta amintirea mai recentă), unde unul dintre elementele perechii se păstra, iar celălalt era nou. Imaginile erau din diverse categorii: persoane, obiecte sau peisaje. Un exemplu: imaginii lui Al Gore i-a fost iniţial asociat cuvântul “înot “, ce reprezenta vechea amintire. A doua asociere cu imaginea lui Al Gore a fost făcută cu cuvântul “Grand Canyon", ceea ce era nouă amintire. Ulterior, participanţii la test erau întrebaţi ce fel de imagine asociază diverselor cuvinte şi invers.
Întrucât diverselor categorii de imagini corespund zone diverse din creier, cercetătorii au putut studia inclusiv modul în care acestea sunt memorate.
De multe ori s-a văzut că asocierea era făcută cu amintirile mai vechi. Adică imaginii lui Al Gore îi era asociat cuvântul “înot" şi nu “Grand Canyon". Ca şi cum o amintire mai veche s-ar fi cristalizat deja, în timp ce cea nouă era încă “fluidă".
Chiar şi atunci când răspunsul era corect, adică era evocată noua amintire, s-a constatat că, de multe ori, procesul durează mai mult timp, faţă de timpul necesar evocării unei amintiri care nu intra în conflict cu una mai veche. Ca şi cum persoanele trebuiau să decidă ce anume să... nu îşi amintească.
Rezultă, deci, că amintirile mai vechi, în special atunci când acestea sunt înlocuite cu amintiri noi, interferează cu acestea din urmă.
De remarcat faptul că acest studiu a fost realizat cu tineri studenţi care nu aveau probleme de memorie. Chiar şi în această situaţie, amintirile noi sunt influenţate negativ de cele mai vechi. Cercetătorii au în program să efectueze teste similare cu persoane care au evidente probleme de memorie.
