Mileniul 3 a început cu o puternică criză economică. S-a atins un nou "prag" în ceea ce priveşte populaţia globului, care a depăşit 7 miliarde. Primul deceniu al mileniului este însă şi unul al dezastrelor naturale, printre care, pe loc fruntaş, cutremure devastatoare.
Vă prezentăm bilanţul cutremurelor din perioada 2001-2011, în speranţa că în viitor ştiinţa va ajuta, dacă nu la anticiparea acestora, cel puţin la reducerea impactului catastrofal pe care seismele îl au asupra comunităţilor omeneşti.
Deceniul care s-a terminat a fost unul al dezastrelor naturale – dintre acestea cutremurele au avut impactul cel mai negativ, numărul victimelor fiind de circa 780.000. Mult mai multe persoane au fost însă afectate, direct sau indirect. Circa 60% din victimele datorate dezastrelor naturale în ultimii 10 ani şi-au pierdut viaţa în urma cutremurelor. Acest număr este enorm – depăşeşte cu mult numărul victimelor din diversele războaie din lume. Doar foamea, setea şi bolile sunt mai criminale. Un studiu efectuat de Lancet (www.thelancet.com) a prezentat cele mai distructive, din punct de vedere al victimelor, cutremure din perioada 2001 – 2011.
Cel mai infernal cutremur a fost cel din 12 ianuarie 2010 din Haiti, cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter, care a provocat circa 316.000 de victime şi a lăsat în urmă o situaţie dramatică, care încă persistă. Pe al doilea loc în acest clasament dramatic este cutremurul ce a generat tsunamiul din Oceanul Indian, de pe 26 decembrie 2004, cu magnitudinea de circa 9.1 grade (încă se discută despre magnitudinea acestui cutremur) şi care a ucis circa 227.000 de persoane. Pe al treilea loc se situează seismul din China, de pe 12 mai 2008, din provincia Sichuan, care, cu o magnitudine de circa 7.8 grade pe scara Richter, a făcut mai bine de 87.500 victime. Alte cutremure, printre care şi cel din Japonia din 2011, au avut urmări dramatice.
Pe lângă numărul enorm de victime, cutremurele lasă în urma lor răniţi, pierderi materiale şi stres, care poate avea efecte devastatoare. Astfel, numărul total al persoanelor afectate de cutremure în acest deceniu a fost de circa 2 miliarde!
Se estimează că, pe lângă victimele directe, există riscul ca răniţii în urma cutremurelor să moară în urma infecţiilor provocate de răni sau fracturi. Îşi fac simţită prezenţa şi efecte mai puţin vizibile, însă la fel de periculoase: de exemplu, în săptămâna ce a urmat cutremurului din Northridge, California, care a avut loc în 1994, cu un număr de victime în jur de 60, numărul persoanelor care au suferit un infarct a crescut cu 35%. În Turcia, după cutremurul din 1999, circa 17% din persoanele situate în zona afectată s-au gândit la sinucidere.
Studiul din Lancet atrage atenţia asupra faptului că în anii următori, odată cu creşterea populaţiei şi cu construirea de oraşe cu populaţii mari în zone de risc seismic (cum ar fi Los Angeles sau Tokyo) situaţia ar putea să fie şi mai dramatică. Motiv pentru care sunt obligatorii, pe de o parte, cunoaşterea riscului seismic şi luarea în calcul a acestuia în modalitatea de construire a clădirilor şi, pe de alta, continuarea studiilor ştiinţifice care ar putea duce la identificarea semnalelor care anticipează cutremurul, astfel încât să se poată da alarma înainte de dezlănţuirea seismelor. Astfel de studii există, însă mai toate sunt controversate.
