Suntem compuşi din molecule, ce sunt, la rândul lor, alcătuite din atomi. Printre aceştia s-ar putea să fie şi unii care au făcut parte din Decebal, Ginghis Han sau chiar Beethoven. Fiecare atom este un mic univers al cărui mister încă nu l-am descifrat pe deplin.
O lume de atomi!
Richard Feynman, un fizician american faimos şi plin de talent (vă sfătuim să căutaţi cărţile pentru public scrise de el, pline de umor şi neprevăzut), laureat al Premiului Nobel pentru fizică, a spus că dacă i s-ar cere să descrie întreaga fizică cu o singură propoziţie, aceasta ar fi "Toate lucrurile sunt compuse din atomi".
Există şi o faţă ascunsă a Universului, alcătuită din materia şi energia întunecate, despre care ştim că există... dar încă nu ştim ce sunt.
Totuşi, în ceea ce ne priveşte, tot ceea ce ne înconjoară, noi înşine, suntem compuşi din atomi. De multe ori atomii se grupează în molecule. Molecula apei, de exemplu, conţine doi atomi de hidrogen şi unul de oxigen. Numărul acestor molecule pe Pământ (deci implicit al atomilor) este incredibil de mare: de exemplu, într-un centimetru cub de apă sunt circa 30 de mii de miliarde de miliarde de molecule! Imaginaţi-vă câte molecule şi deci câţi atomi există în jurul nostru şi în Univers! Un număr extrem de mare!!!
Noi înşine suntem alcătuiţi dintr-un număr enorm de atomi. De unde provin aceşti atomi? Pe cât ar părea de straniu provin... din Stele! Stelele sunt adevărate fabrici de atomi, în urma proceselor nucleare care au loc în interiorul lor, şi care generează nucleele acestor atomi pornind de la nucleele cele mai uşoare, şi anume cele de hidrogen (protoni). Suntem adevăraţi fii ai Stelelor!
Datorită faptului că suntem alcătuiţi dintr-un număr enorm de atomi, care după moartea organismului se întorc în circuitul Naturii este foarte probabil ca multi dintre noi să conţină atomi (chiar şi un miliard) care au făcut parte din Decebal. Shakespeare, Ginghis Han, Beethoven sau orice alt personaj important din istorie – gândiţi-vă la favoritul dumneavoastră: este extrem de probabil să aveţi în organism atomi care au aparţinut acelui personaj.
Atomii sunt minusculi; dacă am înşirui jumătate de milion de atomi aceştia s-ar putea ascunde în spatele unui....fir de păr. Ca să vă dăm o idee despre cât de mici sunt atomii să pornim de la dimensiunea de un milimetru – pe care toţi o putem vedea. Dacă împărţim un milimetru în o mie de părţi egale, obţinem un micron. Micronul este unitatea de măsură de exemplu a microorganismelor, cum ar fi parameciul de apă dulce, care are în jur de 2 microni.
Ca să ajungem însă la dimensiunea atomului trebuie să împărţim micronul în alte zece mii de bucăţele!
La rândul lor atomii, în ciuda numelui pe care-l poartă (atomos în greacă înseamnă indivizibil) au o structură pe care o cunoaştem cu toţii: un nucleu central, extrem de mic, alcătuit din protoni şi neutroni, în jurul căruia orbitează electronii. Protonii şi neutronii din nucleu sunt de circa 100 de mii de ori mai mici decât atomii.
Am început să studiem şi să cunoaştem structura atomului în urmă cu circa 100 de ani, ani în care au fost făcute progrese incredibile în lumea fizicii şi a luat naştere un nou domeniu: cel al fizicii particulelor elementare.
Multe s-au petrecut între timp: au fost descoperite două teorii care au revoluţionat modul de a vedea lumea ce ne înconjoară (teoria relativităţii şi mecanica cuantică), au fost descoperite o întreagă grădină zoologică de noi particule, care a fost “îmblânzită" sub numele de Modelul Standard al particulelor elementare şi au fost descoperite patru forţe (două erau deja cunoscute de sute de ani) în Natură.
Există încă multe mistere – legate de atom, dar şi de materia şi energia din Univers care nu sunt compuse din atomi – deci mai sunt multe de făcut!
