Spune-ți opinia!

Cer albastruEste pur şi simplu o imagine reflectată a cerului? Nu. Aceasta este o credinţă comună, care, pur şi simplu nu ţine. În primul rând suprafaţa oceanului  nu este exact ceea ce ai putea numi o oglindă. Şi în al doilea rând, cum de este o nuanţă cu mult mai închisă decât cerul?

Spune-ți opinia!

 

 

Mai sus aveţi o colecţie de milioane de imagini fotografiate începând cu anul 1998, cu un aparat de 138 megapixeli ataşat la un telescop înalt de 2,5 metri. Această fotografie de înaltă precizie are mai mult de un trilion de pixeli şi ar fi nevoie de mai bine de 500.000 de televizoare high-definition pentru a o reda la rezoluţie completă.
Spune-ți opinia!

 

Alături de prietenii trilobiţi, amoniţii au stăpânit mările şi oceanele lumii vreme de 300 de milioane de ani. Deşi de fosilele lor ne împiedicăm la tot pasul, inclusiv la noi în ţară, numai acum s-a descoperit cu ce se hrăneau aceştia de fapt.
Spune-ți opinia!

Cercetători de la NASA împreună cu seismologi de la Universitatea Toulouse din Franţa au dezvăluit cum arată interiorul satelitului nostru natural.

Descoperirile lor  sugerează faptul că acesta este destul de similar cu al Pământului, în centru aflându-se miezul intern în stare solidă cu o rază de 240 km, care se continuă cu nucleul extern lichid şi care ajunge până la 330 de km faţă de centrul satelitului. Diferenţa este dată de stratul din jurul nucleului care este doar parţial topit şi care se estimează că are o rază de 480 km.

Spune-ți opinia!
A fost un an tumultos, în care evenimentele majore s-au succedat unul după altul atât pe plan politic, cât şi  economic şi social. În ce măsură s-au schimbat însă lucrurile în mai bine în decursul anului 2010, este greu de spus. Planeta freamătă. Dezastrele naturale - deloc puţine - au făcut, din păcate, iarăşi nenumărate victime, aruncând regiuni întregi în haos. Totuşi, natura a continuat să ne uimească cu minunăţiile ei. După cum au văzut pe viu şi realizatorii acestor fotografii, trăim într-o lume a contrastelor, parcă din ce în ce mai agitată şi din ce în ce mai greu de stăpânit...

 


20 iulie, Chongqing, China: Un copil doarme pe o canapea purtată de ape în stradă  în urma ploilor torenţiale din sud-vestul Chinei.


Spune-ți opinia!
Influenţa oamenilor de ştiinţă asupra vieţii noastre de zi cu zi este de netăgăduit. Ei sunt responsabili pentru descoperirile făcute în medicină sau tehnologie, dar şi pentru mai buna înţelegere a lumii în care trăim şi a modului în care funcţionează aceasta. Aflaţi în continuare care sunt, conform site-ului Superscholar, oamenii de ştiinţă încă în viaţă care au influenţat cel mai mult lumea noastră.




James Watson a descoperit înpreună cu partenerul său Francis Crick structura acidului dezoxiribonucleic (ADN), revoluţionând complet biologia secolului al XX-lea. Aceştia au primit contribuţia decisivă a lui Rosalind Franklin şi Maurice Wilkins.

 

Spune-ți opinia!

De-a lungul ultimilor 2 milioane de ani, Europa a fost cuprinsă de valuri de schimbări climatice extreme care au aruncat-o în mijlocul glaciaţiunilor. Pături de gheaţă groase de 2 km şi-au făcut drum spre sud peste întregul continent, ajungând până în Londra, Amsterdam sau Berlin.  Pe de altă parte, perioadele interglaciare calde au atras creaturi foarte diferite: fosile de hipopotami, rinoceri, lei sau hiene au fost dezgropate din subsolul Londrei.  

Episodul 2: „Erele Glaciare”



 

Spune-ți opinia!

 

Europa: O Istorie a Naturii - sau Europa Sălbatică cum mai este cunoscut - rămâne unul dintre cele mai interesante documentare produse vreodată de BBC. Structurat în patru episoade, acesta aruncă o privire asupra evenimentelor care au modelat continentul european, începând cu trecutul geologic şi până în zilele noastre. Efectele speciale sunt foarte bine realizate, producătorii folosind pe scară largă imagini generate pe calculator pentru a aduce la viaţă specii dispărute şi pentru a dezvălui cum ar fi arătat oraşele Europei în diferite momente cheie din trecut. Documentarul are subtitrare în limba română.

Spune-ți opinia!

 

Scenariu: Tocmai ţi-ai cumpărat un sistem audio ultimul răcnet pentru care ai pus bani la ciorap aproape un an. În sfârşit este la tine în casă, instalat şi gata de zdrăngănit. După ce îl priveşti admirativ vreo juma' de oră, încântat de afacerea făcută, te hotărăşti în cele din urmă să îl testezi pentru a vedea dacă îţi gâdilă urechile la fel de armonios precum în magazin. Faci ultimele setări la bas şi apeşi cu mâna tremurândă PLAY în Winamp.

 

ZDRAAANG!!!

Geamurile apartamentului încep să vibreze, pisica terifiată o zbugheşte în bucătărie, orhideea din glastră îşi leapădă petalele, iar câţiva câini încep să latre neliniştiţi pe-afară. Sublim! Ce sunet... Ce claritate... Este exact ce ţi-ai dorit. Dar ce-i asta? Parcă se aude o bătaie în uşă. Închizi repede muzica. Având o vagă bănuială, mergi tiptil la uşă şi apropii, cu inima strânsă, ochiul de vizor: e vecinul cu o falcă în cer şi una-n pământ. Ooops!...

1 comentariu

Mos Craciun Imaginea bătrânului simpatic care oferă cadouri are în spate o lungă istorie. Obiceiul  oferirii de cadouri, care le amintea credincioşilor de darul făcut lumii de Dumnezeu, dar şi de darurile Magilor, a evoluat spre frenezia cumpărăturilor din zilele noastre.

Spune-ți opinia!

Imagine CrăciunPână în evul mediu creştinismul a înlocuit mare parte din religiile bătrânei Europe. În fiecare an, pe 25 decembrie credincioşii erau chemaţi în marile catedrale pentru a celebra aşa numita Christ’s Mass (Liturghia lui Hristos), care mai apoi a devenit Christmas (Crăciunul).

Spune-ți opinia!

Crăciun Câţi dintre dv. ştiu cum am ajuns de fapt să sărbătorim Crăciunul? V-aţi întrebat vreodată de ce decorăm pomul de Crăciun sau de ce îi învăţăm pe copiii noştri să creadă în Moş Nicolae sau Moş Crăciun? Veţi fi surprinşi să aflaţi care este originea sărbătorii dv. preferate!

Spune-ți opinia!

 

Faceţi, alături de carismaticul şi îndrăgitul profesor Hans Rosling, o incursiune în lumea minunată a statisticilor pentru a vedea cu ochii voştri  remarcabila putere pe care o au acestea în înţelegerea lumii în care trăim.
Spune-ți opinia!

GFAJ-1O cercetare în astrobiologie finanţată de NASA a venit cu o descoperire cel puţin interesantă: prima formă de viaţă  capabilă să prospere şi să se reproducă folosind arsenul, un element chimic extrem de otrăvitor pentru organismele pluricelulare (video).

Spune-ți opinia!

 

Faceţi cunoştinţă cu Charlotte! Ca şi în cazul meu sau al tău, corpul ei la naştere nu conţine mare lucru: puţină grăsime, ceva zahăr, ceva proteine şi multă apă. Şi totuşi, cu ajutorul acestui corp va face lucruri extraordinare de-a lungul vieţii ei.

Spune-ți opinia!

 

Suntem în anul 1988. Abia împlinisem... 3 ani şi ştiam despre lumea înconjurătoare ceva mai multe decât ştie un bolovan. Că timpul deja nu mai avea răbdare pentru români era un lucru de care nu eram conştient şi care nu mă interesa câtuşi de puţin. În celălalt capăt de lume, renumitul om de ştiinţă Stephen Hawking tocmai îşi lansase bestsellerul Scurtă istorie a timpului, cartea care avea să stimuleze fantezia şi curiozitatea a milioane de cititori din lumea întreagă iniţiaţi sau nu în fizica fundamentală printre care şi... mie.

Spune-ți opinia!

Este cunoscut faptul că dispariţia dinozaurilor de acum 65 de milioane de ani a permis mamiferelor să prospere. Acestea au coexistat cu dinozaurii, dar doar cele mici care variau de la dimensiunea unui şoarece până la maximum cea a unui câine mai mic. Cum s-a ajuns atunci la specii care la maturitate cântăreau chiar şi 15 tone?


 


Acesta este cazul Indricotheriumului, o creatură asemănătoare unui rinocer fără corn, care păştea prin pădurile Eurasiei, înalt de peste 5 metri şi cu o greutate de 17 tone. Acesta este şi cel mai mare mamifer care a umblat vreodată pe suprafaţa pământului. El era urmat îndeaproape de Deinotherium, un mamifer asemănător elefantului, care trăia în Africa, dar care face ca ruda lui din zilele noastre să pară de-a dreptul pricăjită.

Spune-ți opinia!

Întotdeauna mi-a plăcut să urmăresc discuţiile la care participă oameni inteligenţi care ştiu să gândească,  pot să argumenteze coerent şi, cel mai important, sunt capabili să îşi respecte opiniile unul altuia. Este şi cazul dezbaterii de faţă în care cele două tabere, formate din  gânditori atei şi gânditori teişti, încearcă să răspundă întrebării: are universul un scop sau nu?

Dezbaterea a avut loc foarte recent, în 13 noiembrie 2010 în Mexic.
Spune-ți opinia!

Un copil care vizitează în prezent un muzeu de istorie naturală ştie ce este o fosilă - o rămăşiţă a unui organism din trecut conservată în diferite feluri în rocile sedimentare ale Pământului. Însă recunoaşterea corectă a fosilelor nu s-a manifestat dintotdeauna, nici măcar în rândul oamenilor de ştiinţă.

De-a lungul Evului Mediu şi până târziu după Renaştere, nimeni, om de rând sau erudit, nu a ştiut ce reprezintă oasele şi rocile scobite sub forma unor schelete, descoperite frecvent în Europa şi Asia. În plus, ideea dispariţiei unei specii - un fapt indiscutabil în prezent - era aberantă şi condamnată drept erezie, deoarece contrazicea axioma religioasă potrivit căreia toate fiinţele create de Dumnezeu vor supravieţui până în Ziua Judecăţii de Apoi. Până recent, atât oamenii de ştiinţă, cât şi clericii îşi imaginau un singur sfârşit suprem, fără extincţii intermitente.

Spune-ți opinia!

Ptorivit ueni crecetrăi eefctutae de Universitaeta Cmabrigde, nu cnotezaă în ce odrine se alfă ltierlee dnitr-un cvunât, ci sniguurl lcuru ipmortnat etse ca prmia şi utlima ltieră să se alfe în pzoiţilie croecte. Rsetul paote fi un tlameş-balemş toatl şi totşui îl vţei ptuea ctii frăă porbleme. Acestsa se dtaorezaă fpatului că mnitea umnaă nu ctietşe litreă cu ltieră, ci cvuântul ca un tot...

Spune-ți opinia!


Aflându-vă în toiul verii la  pescuit sau într-un camping pe malul unui lac, aţi sesizat poate faptul că noaptea puteţi auzi clar conversaţiile oamenilor de pe malul opus, chiar dacă aceştia se află la aproape un kilometru distanţă sau chiar mai mult. Cum se întâmplă de fapt acest lucru?

Spune-ți opinia!

LiftDe câte ori în decursul vieţii aţi folosit liftul pentru a urca sau a coborî? Şi de câte ori v-a fost frică, fie şi pentru o  fracţiune de secundă, că s-ar putea rupe cablurile de susţinere şi că aţi putea cădea în gol o dată cu acesta?

Iată o fobie veche de când lifturile, la fel de răspândită precum cea de avion, în care deşi bunul-simţ ne spune că şansele ca acest lucru să se întâmple sunt minuscule, ba chiar neglijabile,  în creier ne bâzâie persistent "licuricii" cu întrebarea: dar dacă totuşi pică? Cei care nu prea au mai avut somn noaptea din această cauză (nu puţini la număr) au căutat diverse soluţii mai mult sau mai puţin fanteziste pentru rezolvarea problemei, dintre care una singură a intrat între legendele urbane:

Dacă mă aflu în lift şi acesta începe să cadă în gol până la capătul puţului, aş putea să sar, în ultima clipă, şi să anulez impactul căderii?

Spune-ți opinia!


NASA i-a ţinut ieri în priză pe toţi pasionaţii de ştiinţă prin anunţul, postat online încă de pe data de 10 noiembrie, că va face publică o descoperire "a unui obiect excepţional în vecinătatea noastră cosmică". Interesul stârnit a fost cu atât mai mare cu cât o conferinţă de presă este un fapt neobişnuit pentru agenţia spaţială americană, care, de obicei, anunţă noutăţile doar prin comunicate de presă.  Aseară, la ora României 19.30, misterul a fost dezvăluit: telescopul spaţial Chandra X Ray a descoperit cea mai "tânără" gaură neagră din vecinătatea noastră cosmică.

Spune-ți opinia!

Iluzie scaunÎntr-unul dintre episoadele recente (Is seeing believing?), Horizon explorează ciudata şi minunata lume a iluziilor, dezvăluind trucuri care se joacă cu simţurile noastre, dar şi felul în care toate acestea îi ajută pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă creierul uman.

Spune-ți opinia!

 


De astăzi vom începe o serie de articole menite să răspundă unor întrebări "existenţiale", dar la care nu se gândeşte nimeni... De ce? Pentru că par banale. Dar de fapt nu sunt.  Pentru a  vă oferi un moment de destindere, vom răspunde la ele simplu, concis şi pe alocuri cu un umor subtil integrat în context.

Aşadar: De ce se conduce în unele ţări pe partea stângă a şoselei  şi în altele pe partea dreaptă?


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro