Instrumentul eROSITA, un telescop care măsoară raze X, a reuşit să creeze o nouă hartă a universului în raze X, mai detaliată decât cea obţinută în anii '90 cu ROSAT. Multe surse de raze X, precum găuri negre masive, stele cu câmpuri magnetice intense şi clustere de galaxii, au fost observate pentru prima dată.


Galaxia pitică Kinman. Pentru o rezoluție mai mare, click aici.

O stea luminoasă din galaxia pitică Kinman a dispărut fără a lăsa urme; astronomii încearcă să înţeleagă ce anume s-a întâmplat cu această stea. O ipoteză este aceea că steaua s-ar fi putut transforma direct  într-o gaură neagră.

Să clarificăm lucrurile de la început: pentru că sunt prost traduse. Din păcate nu sunt prea mulți traducători români care să și înțeleagă ceea ce traduc, iar când vine vorba de știință, asta e obligatoriu. Altfel, la traducere, în loc de știință ies aberații. Neîndoielnic, nu e suficient să știi bine limba engleză ca să poți traduce decent o carte de știință.

Intru recent într-o librărie din București și deschid la întâmplare o carte intitulată „O să râzi, totul e chimie”, scrisă de o autoare cu nume excentric, Mai Thi Nguyen-Kim. O carte, înțeleg, care a câștigat un premiu, deci presupun că vorbim de o carte foarte bună.

Ieri am văzut următoarea scenă: un vecin cu doi copii, a cărui mașină stătuse în parcare sub incidența directă a razelor solare vreme de câteva ore, dăduse drumul la aerul condiționat din mașină, iar ei stăteau afară, lângă mașină, așteptând ca interiorul habitaclului mașinii să se răcească.

Sigur, după o vreme temperatura din mașină se va răci și astfel. Dar există o metodă simplă prin care aduci în câteva secunde temperatura din mașină la nivelul temperaturii de afară. Iată despre ce este vorba.

Reprezentanți ai proiectului de cercetare comun LIGO-Virgo au anunţat recent descoperirea unui obiect misterios, cu o masă de 2,6 ori cea a Soarelui. Cercetătorii au măsurat undele gravitaţionale emise în timp ce acest obiect era înghiţit de o gaură neagră cu masa de circa 9 ori mai mare.


Detectorul de materie întunecată din cadrul proiectului Xenon, Gran Sasso, Italia

În cadrul proiectului de cercetare Xenon din cadrul laboratorului subteran italian de la Gran Sasso, Italia, detectorul de materie întunecată (Xenon1T) a măsurat mai multe evenimente decât se aştepta, pe baza calculelor privind semnalele din mediu. Ar putea fi indicii ale unor noi tipuri de particule sau, situaţie mai puţin spectaculoasă, fluctuaţii statistice. Dacă prima variantă s-ar dovedi corectă, ar putea fi cea mai importantă descoperire în fizică de la descoperirea accelerației cosmice.

Vânătoarea de particule de materie întunecată sau a particulelor care nu fac parte din modelul standard al fizicii particulelor elementare (sau care, dacă fac parte, au proprietăţi neaşteptate) continuă, cercetătorii dorind cu îndârjire să descopere semnale care să pună bazele unei noi teorii a fizicii.

Astronauții NASA aflați pe Stația Spațială Internațională, SSI, (unde există gravitație, dar, din cauza vitezei, astronauții sunt în stare de imponderabilitate) au un program zilnic de 2,5 ore de pregătire fizică. Pe SSI, fără antrenament, mușchii nu mai sunt utilizați ca pe Pământ, iar efectele imponderabilității trebuie cumva combătute: prin antrenament fizic.

Iată subiectele videoclipurilor din această selecție:
1. Cum se antrenează astronauții în spațiu
2. Cum funcționează prejudecățile rasiale
3. Și animalele au personalitate
4. Sunt medicamentele generice identice cu cele originale?
5. Cum să „răcești” atomii până aproape de zero absolut
6. Evoluția încălzirii globale începând cu 1880
7. Principiul incertitudinii al lui Heisenberg

Am scris recent un articol despre faptul că harta lumii este înșelătoare sub aspectul dimensiunii relative a țărilor (cât de mari sunt țările, din punct de vedere al suprafeței, una față de alta, în mod real). Pe harta lumii, de exemplu, Groenlanda pare să fie de aceeași dimensiune cu Africa. În realitate, Groenlanda are o suprafață de 0,8 milioane km2, iar Africa o suprafață de 11,6 milioane km2. România are o suprafață mai mare decât cea a Belarusului și apropiată, dar mai mică, decât cea a Marii Britanii sau Poloniei, dar pe hartă lucrurile par diferite.

În acest articol vă invităm să vedeți cum se compară din punct de vedere al suprafeței câteva dintre țările lumii. Am selectat primele opt țări, una sub alta, pentru o comparație fidelă.

Am scris în urmă cu câteva luni un articol despre cele mai bune site-uri de știință în limba română. Nu sunt foarte multe, dar pentru cei pasionați de domeniu, există suficiente articole publicate pe aceste platforme, cât să vă consolidați cultura științifică ori să aveți către ce să vă îndreptați atunci când aveți anumite curiozități științifice.

De mai multe săptămâni plănuim să publicăm și un altfel de top, al celor mai proaste site-uri de știință în limba română. De ce am face asta? Ideea este de a separa un pic apele, de a-i ajuta pe cei care încă mai au dubii cu privire la ce înseamnă o sursă serioasă de informare - să se lămurească ce merită și ce nu merită citit.

 

În fiecare zi, în fiecare săptămână, acceptăm termeni și condiții. Când facem asta, oferim companiilor dreptul legal să facă ce vor cu informațiile noastre și ale copiilor noștri. Ceea ce ne face să ne întrebăm: câte informații referitoare la copii oferim și care sunt implicațiile?

Sunt multe, inimaginabil de multe date care sunt produse și colectate referitoare la copii. Problema e mult mai mare decât simpla distribuire de informații despre copii de către părinți. E vorba de sisteme, nu de indivizi.

Pentru prima oară în istorie, urmărim informații individuale ale copiilor cu mult înainte să se nască, câteodată de la momentul concepției. Apoi după, pe parcursul vieții.


Reprezentare grafică a unui neutron și a unui proton (care sunt formați din quacuri)

Neutronii liberi au o viaţă limitată: se dezintegrează în circa 14-15 minute. Timpul de viaţă al neutronului nu este însă cunoscut cu precizie. Mai mult, există două măsurători care nu sunt compatibile. Noi măsurători s-au efectuat în spațiu, în cadrul unui experiment care folosește planetele Venus şi Mercur ca surse de neutroni.

Neutronii fac parte din nucleul atomilor, împreună cu protonii. Neutronul nu este particulă elementară, ci este format din două quarcuri down şi un quarc up. Scoşi însă din nuclee, neutronii liberi nu sunt particule stabile, ci se dezintegrează. Un neutron dă naștere unui proton, unui electron şi unui antineutrin electronic.

 

Imaginați-vă următoarele situații: o oală cu ulei încins, un șuvoi de metal topit sau o oală cu plumb topit. Ce s-ar întâmpla dacă ai băga mâna rapid în cele trei? Cât de vătămată ar fi mâna? Complet contraintuitiv, aceste experimente pot fi făcute fără a păți ceva (cu toate acestea, nu vă recomandăm să încercați așa ceva!). Iată câteva videoclipuri care ilustrează ceea ce am spus.


Pe hartă, evidențiate: China, India, Indonezia, Pakistan și Bangladeș

Populația lumii are în jur de 7,8 miliarde de locuitori. România, cu o populație (după domiciliu, ianuarie 2020) de circa 22,2 milioane, este o țară relativ mică. Chiar foarte mică, raportat la țările cele mai populate ale lumii, cum ar fi China (1,4 miliarde) sau India (1,36 miliarde). În primele zece cele mai populate țări veți descoperi țări pe care, cel mai probabil, nu le-ați fi încadrat în acest top.

Și dacă particulele din experimentul cu două fante ar fi conștiente? Ce ați face? Le-ați întreba prin ce fantă au trecut?

La începutul secolului al XIX-a, Thomas Young a efectuat pentru prima dată experimentul său cu două fante, care a arătat că lumina este o undă. Totul a fost bine până la începutul secolului al XX-a, când o combinație de probleme teoretice și dovezi experimentale au dovedit că lumina este, în fapt, și particulă, prin faptul că pare să interacționeze doar în pachete „cuantificate” discrete. Iată, așadar, un amestec de idei mai mult derutante decât uimitoare.

O idee foarte bună, la aflarea faptului că lumina se comportă ca o particulă, este să repetăm experimentul cu două fante, dar să menținem intensitatea luminii atât de scăzută, încât doar un singur foton trece prin fante la un moment dat. Dacă universul ar compătimi situația umană sau ar prețui în orice fel somnul fizicienilor, atunci rezultatul acestui experiment ar fi o transformare a modelului de interferență în două puncte, unul pentru fiecare fantă, căci fotonii nu mai au acum alți fotoni cu care să interfereze.

Faptul că lumina se deplasează cu aceeași viteză în toate sistemele de referință, așadar cu aceeași viteză în raport cu orice corp pe care-l întâlnește, este una dintre cele mai importante descoperiri din istoria fizicii și unul dintre marile mistere ale naturii.

Fizicianul John C.H. Spence prezintă în cadrul unei conferințe susținute de „The Royal Institution” istoria modului în care fizicienii au abordat deplasarea luminii prin univers. De asemenea, acesta prezintă istoriile unora dintre cei mai mari cercetători din istorie, în încercarea acestora de a descoperi eterul ori un sistem de referință fundamental în univers.

 

Sabine Hossenfelder, o fiziciană de origine germană, este una dintre cele mai cunoscute fețe de pe Internet când vine vorba de popularizarea științei. Aceasta are o abordare simplă, uneori la limita impoliteții, când vine vorba despre modul în care fizica e evoluat în ultimii 40 de ani.

Sabine a scris o carte acum doi ani, „Pierduți în matematică” (Lost in math), în care arată că modul în care se face știință astăzi împiedică progresul.

 

Luând în calcul tot ce știm despre conștiință, aceasta pare a fi o stare emergentă care rezultă în urma comunicării unui număr enorm de neuroni. Suntem departe de a înțelege cum apare conștiința, iar cele mai bune teorii de astăzi nu ne ajută, în fapt, să progresăm prea mult.

Dar există vreo posibilitate ca universul, în întregul său, să fie conștient?


Gaură neagră devorând o stea-partener

 

Existenţa găurilor negre cu mase dintre cele mai diverse (cele mai mari având mase de miliarde de ori mai mari decât a celor mai mici) rămâne încă un mister. Recent, în urma observaţiilor astronomice, dar şi a unor noi simulări pe calculator, s-au făcut progrese în explicarea modului în care găurile negre cresc până la mase de miliarde de ori cea a Soarelui.


Imagine a detectorului din proiectul ALICE / LCH

Proiectul de cercetare științifică ALICE (A Large Ion Collider Experiment) de la marele accelerator de particule LHC de la Geneva a efectuat o serie de măsurători şi caracterizări ale modului în care este produsă antimateria în procese nucleare. Caracterizarea acestor tipuri de procese ne-ar poate ajuta în identificarea materiei întunecate, care ar putea genera antimaterie în urma dezintegrării sau anihilării de particule de materie întunecată.

Anual Poliția Română afișează pe site-ul propriu principalele date cu referire la volumul și natura criminalității din România. Iată în continuare care sunt principalele date din anul 2019, comparate cu cele din anul 2018. Comparând volumul total al infracțiunilor la 100 mii locuitori se observă o ușoară creștere în 2019 (352.810 vs 344.934).

În 2019 au fost 262 de omoruri, 887 de violuri, 1.862 de oameni murind în accidente de mașină. Cele mai frecvente infracțiuni în 2019 au fost: furtul - 95.945 cazuri, loviri și alte violențe - 75.809 și distrugerea - 28.331. Mai jos, datele în detaliu.


Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT

Universul nostru este plin de paradoxuri și mistere. Deși înțelegerea universului și a planetei noastre s-a îmbunătățit extraordinar în ultimii 150 de ani, sunt încă nenumărate aspecte care ne scapă, pe care nu le înțelegem. Pe măsură ce cunoașterea progresează - și numărul problemelor pe care încercăm să le rezolvăm pare să crească.


Fermi Large Area Telescope. credit: NASA

Misterul materiei întunecate se păstrează nealterat. Vânătoarea de particule misterioase în cadrul acceleratoarelor de particule a rămas până în prezent fără rezultate. La fel este situația în laboratoarele subterane. Noi observaţii astronomice, măsurând raze gama de energii extreme, ar putea însă dezvălui semnale ale existenţei acestei materii stranii.

Nu, încă nu avem dovada existenței universurilor paralele, chiar dacă au apărut multiple știri pe acest subiect, pornind de la identificări în cadrul proiectului  ANITA (ANtarctic Impulsive Transient Antenna) de neutrini de energie înaltă, care nu pot fi explicate deocamdată de cercetători. Aceștia au descoperit 3 (trei) neutrini de mare energie ce par să vină dinspre Terra, iar asta nu ar fi posibil. Dar avem un motiv foarte bun să credem că avem de-a face cu erori de măsurătoare ori există o explicație simplă, neidentificată încă, dat find că neutrinii de mare energie nu au fost identificați și de detectorul de neutrini IceCube [link1 (ro) și link2 (eng)]


Stele rătăcitoare trec din când în când, cam la 50.000 de ani, prin sistemul nostru solar. În 2013 a fost descoperită steaua Scholz, care a trecut prin Norul Oort acum circa 70.000 de ani. O stea numită Gliese 710 va trece la doar 10.000 UA (UA - unitate astronomică, distanța de la Soare la Terra) în circa 1,4 milioane de ani. Să fim sănătoși până atunci! [link (eng.)]

Einstein a spus că nimic nu poate călători mai repede decât viteza luminii. Probabil ai auzit ceva de genul ăsta. Dar este corect acest lucru?

Pentru a fi clari, nimeni nu știe în prezent să se deplaseze cu viteze mai mari decât lumina, așa că în acest sens nu este posibil. Dar deja știai asta și nu despre asta vom vorbi. În schimb, vreau să vedem dacă este posibilă, în principiu, deplasarea cu o viteză superluminică. Cu alte cuvinte, există ceva care ne împiedică să creăm vreodată o tehnologie care să permită deplasarea cu o viteză mai mare decât viteza luminii?

Dezastrul din cercetarea românească – despre IFIN-HH și ELI-NP

ELI-NP este un departament al Institutului Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH) și face parte din proiectul european ELI (Extreme Light Infrastructure) desfășurat în 3 țări, Cehia, Ungaria și România. Baza din România a proiectului poartă numele de „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” sau, pe scurt, ELI-NP și este amplasată la Măgurele, lângă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro