Taurii sunt enervați de culoarea roșie, acesta fiind motivul pentru care atacă toreadorul

În fapt, taurul nu vede culoarea roșie, așa că povestea conform căreia taurii de coridă ar fi atraşi (enervaí) de culoarea roşie nu are sens; aceştia sunt atraşi de fapt de mişcarea pânzei cu care sunt provocaţi.


Mierea încălzită devine toxică

Nu există date (studii) care să arate că există vreun motiv să ne îngrijorăm că mierea încălzită ar deveni toxică și ne-ar pune sănătatea în pericol. Am scris un articol detaliat pe acest subiect pe care-l puteți citi aici.


Folosim doar 10% din creier

Am scris două articole (1 și 2) despre acest mit, arătând și cum am ajuns (unii dintre noi) să credem asta. Dar această afirmație nu are niciun sens și nu este susținută de cercetări științifice; dimpotrivă.

 
Interacţiuni ale neutrino detectate la Observatorul de Neutrino IceCube

În cadrul eforturilor fizicienilor de a identifica neutrinii sterili, adică acei neutrini care ar interacţiona doar prin gravitaţie cu materia (şi, deci, și cu ceilalţi neutrini), a fost obţinut un nou progres: în cadrul proiectelor MINOS+ şi Daya Bay s-au putut stabili limite stricte cu privire la existența acestui tip de neutrin.

Neutrinii sunt particule elementare (care nu sunt alcătuite din alte particule, cum este cazul, de exemplu, al protonilor ori neutronilor) care fac parte din modelul standard al fizicii particulelor. Nu au sarcină electrică, interacţionează slab cu materia şi se găsesc sub trei forme diferite: neutrini electronici, miuonici şi tauonici.


Large Hadron Collider (LHC)  și un posibil viitor accelerator - Future Circular Collider (FCC)

În videoclipul de mai jos Sabine Hossenfelder, fiziciană de origine germană, unul dintre cei mai activi fizicieni de pe Internet, vorbește despre propunerile fizicienilor pentru noi proiecte de cercetare științifică, mari și costisitoare. În plus, extrem de greu de pus în practică, și dacă ar exista banii necesari.

Despre ce proiecte este vorba?
1. Acceleratorul Circular al Viitorului (Future Circular Collider) - care se dorește a avea un tunel cu o lungime de 100 km și o putere de 6 ori mai mare decât cea produsă de Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN (care momentan este oprit, pentru lucrări de îmbunătățire).
2. Un accelerator cu o circumferință de 1.900 km în Golful Mexic.
3. Un accelerator de particule pe Lună (pentru că acolo e activitate seismică foarte scăzută și nu există atmosferă; e drept, nu sunt nici oameni care să construiască acceleratorul...).
4. Un telescop pe Lună.
5. Un interferometru pentru detectarea undelor gravitaționale pe Lună (din nou, avantajul activității seismice reduse).
6. Un sistem de ceasuri atomice răspândite prin sistemul solar (le lăsăm pe măsură ce Terra se deplasează în jurul Soarelui), care ar avea rolul de a detecta undele gravitaționale la scara sistemului solar!

Care sunt pașii de urmat pentru lansarea unei rachete spațiale, pentru, de exemplu, a plasa un satelit în orbită? De ce Guyana Franceză este un loc favorit pentru Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru lansările sale? La ce viteză trebuie să ajungă o rachetă pentru a desprinde din câmpul gravitațional al Pământului? De cât combustibil are nevoie o rachetă spațială? Cât de repede se deplasează o rachetă spațială? Se poate lansa o rachetă de pe un alt obiect cosmic / o altă planetă?

 

Un nou studiu al unei călătorii simulate în trecut a unui sistem cuantic arată ca aşa-numitul efect al fluturelui pentru astfel de sisteme nu este valabil; sistemul se întoarce în prezent mai mult sau mai puţin fără să sufere modificări majore.

Faimosul efect al fluturelui, cel în care o mică schimbare în condiţiile iniţiale are ca efect o schimbare majoră în evoluţia sistemului, este un efect faimos, descoperit de Edward Lorenz, care arăta cum formarea unui uragan poate fi generată de bătăile aripilor unui fluture în urmă cu mai multe săptămâni într-un loc îndepărtat.  

Să spunem că ai nouă prieteni (Adam, Bogdan, Cosmina, Darius, Eugenia, Florin, Gabriela, Horia, Ionuț). Vrei să-i inviți la cină în următoarele 12 zile, dar câte trei odată, pentru că ai masa doar de patru persoane (ei, trei, plus tu).

Problema este că prietenii au tendința de a se certa dacă stau prea mult unii cu alții. Așa că provocarea este să-i planifici pe cei 9 să vină în următoarele 12 zile la tine pentru cină - fără ca oricare doi prieteni să se întâlnească mai mult de o dată!


Orbitalii atomici ai electronului în atomul de hidrogen, la energii diferite. Probabilitatea de a găsi electronul este dată de culoare (cu cât mai strălucitoare, cu atât mai mare probabilitatea). Credit: wikipedia.org

Poți vorbi de toată fizica în 15 minute? Sigur că nu. Dar se poate vorbi despre unele dintre cele mai importante concepte ale fizicii - pentru cineva care nu este fizician. Asta-și propune Arvin Ash în videoclipul de mai jos.

Cinci domenii ale fizicii merită amintite: (1) mecanica clasică, (2) energia și termodinamica, (3) electromagnetismul, (4) relativitatea și (5) mecanica cuantică.

Vrei să cobori în beci, unde ai treabă, iar în hol, unde ești acum, ai trei comutatoare care pot fi acționate, dar nu știi care este cel corect, cel care aprinde becul din beci.

Cum afli care este comutatorul corect, având dreptul de a coborî o singură dată în beci și să verifici dacă ai nimerit comutatorul corect, înainte de a da răspunsul final?

Poți face următorul experiment: îi dai posibilitatea unui prieten să dea cu banul de 200 de ori (imprimându-i o mișcare de rotire monedei) și să consemneze rezultatul (cap sau pajură) pe o bucată de hârtie după fiecare aruncare.

Prietenul poate să arunce sau nu cu banul, e alegerea lui și va păstra secret acest lucru față e tine. Dar e obligat să-ți prezinte o listă cu rezultate pentru 200 de aruncări (chiar dacă lista a fost făcută fără a se da cu banul efectiv).

Vă aventurați într-un zbor cu un balon. Sunteți la 300 m deasupra solului.

Cum va fi umbra pe care o va proiecta balonul pe sol, știind că diametrul balonului este de 10 metri? Va fi mai mare, mai mică sau egală cu diametrul balonului?

Să presupunem că într-o țară, ca România, numerele de înmatriculare pentru autovehicule se formează după modelul: 2-litere · 3-cifre · 3-litere. Un exemplu: RO 999 XYZ. Se pot folosi orice combinații posibile de litere și cifre (nu ca în situația reală, când primele două litere indică județul).

Câte numere de înmatriculare sunt posibile, până se epuizează toate posibilitățile?

Să spunem că ați pierdut cheia de la lacătul care securizează o magazie și nu ați vrea să distrugeți lacătul. Există  o posibilitate de a-l deschide, folosind niște scule la îndemână. Pentru asta trebuie întâi să înțelegeți cum funcționează un lacăt. Asta puteți vedea în videoclipurile de mai jos: cum funcționează un lacăt și cum îl puteți deschide atunci când nu mai aveți cheia.

Doi prieteni, Adam și Bogdan, se întâlnesc întâmplător după mai mulți ani. Discută despre familiile lor. Cei doi au următorul dialog:
Adam: - Mi-ai spus că ai trei băieți. Ce vârste au?
Bogdan: - Produsul vârstelor lor este 36. Suma vârstelor este egală cu ziua de azi.
Adam: - Încă nu am datele necesare. Ce îmi mai poți spune?
Bogdan: - Ok, un ultim indiciu: băiatul cel mai mic are ochii verzi.
Adam: - Da, acum știu ce vârstă are fiecare.


Piatra din Rosetta,

Muzeul britanic (The British Museum) este cel mai mare muzeu de istoria lumii. Atrage milioane de vizitatori în fiecare an. Deține mai mult de 8 milioane de obiecte istorice din toată lumea. Desigur, multe sunt furate, obținute ca urmare a expansiunii coloniale a Marii Britanii.

Primul obiect pe care-l vezi când pășești în muzeu este „Piatra din Rosetta”, obiect furat de la francezi din ceea ce este astăzi Egiptul. Piatra din Rosetta este o stelă egipteană, datând din anul 196 î.e.n., din timpul domniei regelui Ptolemeu al V-lea, care are trei inscripții ale aceluiași text în trei limbi antice diferite. Dar acesta este doar un exemplu din sutele de obiecte controversate.

Marile companii de tehnologie, precum Google, Microsoft sau Facebook - au multe de îmbunătățit, iar ritmul în care o fac este lent pentru că-și permit să-și stabilească propriul ritm.

Google, motorul de căutare, este, după standarde decente - primitiv. Își promovează propriile servicii; prima pagină, pentru căutări diverse, este plină de linkuri către propriile servicii ori către linkuri plătite. Pentru a nu mai vorbi de faptul că nu a reușit (ori nu  a dorit) să creeze algoritmi (ori să stabilească ierarhii riguroase) care să promoveze site-urile valoroase în prima parte a listei cu rezultatele căutărilor. Site-uri periferice, cu conținut îndoielnic (calitate slabă, copiate de pe alte site-uri, care promovează teorii ale conspirației) ori chiar înșelătoare (de exemplu, care promit ceva, dar nu livrează la nivelul promisiunii) abundă în lista cu primele linkuri ieșite la căutare.

Ziarul Adevărul l-a găsit pe cel mai inteligent om din lume. William James Sidis. American. Cu „un IQ estimat la 250-300”. Cum s-o estima IQ-ul? Nu se calculează? Te uiți la individ și spui: „daaa, e clar, estimez că ești pe la 130!”?

Și ca să fie clar, americanul e mai bun decât Einstein! Einstein care a avut IQ-ul de doar 160... Și tot Adevărul ne spune că  alți mari cercetători au avut IQ-ul mare, dar nu așa mare ca Sidis! Nu, nici vorbă! Marie Curie a avut 180-200 (probabil tot estimare...), iar Goethe 210 (aici e cert! 210).


Click dreapta - view image (pentru o rezoluţie superioară)
Grupul Local - grup de galaxii ce cuprinde și Calea Lactee. Conține circa 30 de galaxii. Galaxiile Grupului Local sunt răspândite pe un diametru de 100 milioane de ani-lumină.

Un nou studiu care se bazează pe rezultatele măsurătorilor asupra a 50 de galaxii, precum și o serie de alte observații astronomice - ajung la concluzia că universul ar fi mai tânăr decât se credea, având „doar” 12,6 miliarde de ani (nu 13,8 miliarde ani, vârstă acceptată de majoritatea astronomilor).

De la descoperirea în 1929 de către astronomul american Edwin Hubble a deplasării spre roşu a luminii ce provine de la galaxii îndepărtate (descoperind astfel faptul că universul nu este static, așa cum se credea, ci în expansiune, și încă una accelerată) ştim că universul  nu a existat dintotdeauna, ci a luat naştere în urma unui eveniment pe care oamenii de ştiinţă l-au numit Big Bang, însă despre care nu știm încă foarte multe.


Captură Google Maps cu rețeaua de autostrăzi din Europa

România are la momentul scrierii articolului 848 km de autostradă. În ultimii 30 de ani au fost doar 3 ani în care s-au finalizat mai mult de 50 km de autostradă pe an. Până în anul 2009 au fost mulți ani în care nu s-a recepționat niciun kilometru.

Un lucru puțin cunoscut, probabil, este că autostrada este o invenție legată de numele lui Adolf Hitler. Chiar dacă proiecte existau în Germania încă înainte de venirea sa la puterea (și chiar și mici proiecte puse în practică), Hitler este cel care a transformat conceptul de rețea de autostrăzi în realitate. Sigur, cu ajutorul a mii de muncitori nemți.

Hitler și-a propus să construiască „cea mai mare rețea de drumuri din lume”, pe care a văzut-o ca pe o condiție necesară pentru dezvoltarea economiei, pe lângă rolul strategic avut în asigurarea mobilității trupelor pe timpul unui conflict armat. Până în 1938 au fost construiți 2.500 km. Proiectul autostrăzilor a continuat și după război, Germania având astăzi 13.000 km de autostradă. Cele mai multe aspecte ale regimului lui Hitler au fost, firește, condamnate după cel De-al Doilea Război Mondial; autostrada a rămas un proiect admirat.

E greu să fii adult și să nu ai motive să te exprimi din când în când de genul: „Ce prost!” sau „Ce imbecil!”. Sigur, sunt și alte variante, precum: „Ce idiot!”, „Ce cretin!” ori, poate, „Ce dobitoc!”. Câteodată, singuri fiind, ne putem referi la noi înșine cu astfel de aprecieri, dar de regulă suntem mai blânzi, mai înțelegători când ne judecăm pentru fapte de care nu suntem mândri, care ne surprind până și pe noi.

Carlo M. Cipolla, italian, specializat în istoria economiei, sigur a avut o problemă cu prostia, pentru că a scris o carte despre asta în 1976, mai precis despre legile fundamentale ale prostiei umane; de aici titlul articolului. Iată despre ce este vorba...


IceCube este un observator de neutrini ale cărui detectoare sunt îngropate la o adâncime mai mare de o milă sub gheaţa de la Polul Sud.

Proiectul de cercetare științifică IceCube, de la Polul Sud, a identificat mai mulţi neutrini decât ar fi fost de aşteptat. Cercetătorii sunt în căutarea sursei acestor neutrini şi bănuiesc că răspunsul ar putea avea legătură cu procesele care au loc în apropierea enormelor găuri negre din galaxiile active.

Pământul nu a arătat mereu cum este astăzi, din punct de vedere al faunei. Dinozaurii sunt una dintre nenumăratele specii care au trăit vreme de multe milioane de ani și au dispărut la un moment dat. Ar fi fost interesant să fi mers în drumeții și să ne întâlnim cu unii azi, nu?

Majoritatea speciilor care au apărut pe Terra au și dispărut deja. Adică 99%! Între 500 de mii și un milion de specii care încă există sunt în pericol de extincție astăzi, ca urmare a modificării mediului lor de viață de către om.

Din 1970 și până astăzi acțiunile omului au dus la dispariția a peste 60% dintre toate mamiferele, păsările, peștii și reptilele de pe Pământ. Vă imaginați cum ar arăta o carte scrisă de animale despre impactul omului asupra lumii animale? Sigur, scriu astfel de cărți și oamenii, dar fără vreun impact semnificativ.

Dar să ne întoarcem la Beelzebufo.

 

NASA se pregătește pentru a trimite oameni pe planeta Marte. În prezent sunt deja pe Marte roboți care explorează suprafața Planetei Roșii, îmbunătățind cunoașterea cu privire la aceasta.

Iată care sunt cele șase tehnologii prezentate în videoclip:
1. Sisteme de propulsie avansate
2. Echipamente de aterizare gonflabile
3. Costume spațiale high-tech
4. Locuințe și laboratoare mobile
5. Sisteme de alimentare cu energie
6. Comunicații prin laser


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro