Studii efectuate asupra electronilor sunt folosite pentru a calibra proiectele de cercetare dificile care studiază neutrinii. Neutrinii sunt cele mai misterioase particule din cadrul modelului standard; de exemplu, încă nu se cunoaște cu precizie masa acestora.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Airbagul este astăzi o parte esențială din sistemul de siguranță al șoferului și pasagerilor din automobile. Acesta completează beneficiile aduse de portul centurii de siguranță. În videoclipul de mai jos puteți vedea, pe de-o parte, cum funcționează airbagul, iar pe de altă parte evoluția acestuia, problemele apărute de-a lungul timpului și modul în care acestea au fost rezolvate.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Este matematica o invenție umană, folosită ca instrument pentru explicarea lumii, sau este parte fundamentală a lumii? Cu alte cuvinte, matematica este inventată sau descoperită de om? Iată o serie de exemple care sugerează că matematica ar fi o componentă a naturii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Particulele elementare - modelul standard
Fizicienii au descoperit până acum 25 de particule elementare (care, din câte știm în prezent, nu sunt alcătuite din nimic altceva). Cele mai multe dintre aceste particule sunt instabile și se vor dezintegra în particule mai ușoare în câteva fracțiuni de secundă.
Dar cum se poate ca o particulă care se dezintegrează să fie elementară? Dacă se dezintegrează, asta nu înseamnă că a fost alcătuită din altceva? În plus, de ce se dezintegrează particulele?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dacă menționez cuvântul „măr”, vei avea o reprezentare clară. Dacă menționez cuvântul „spirit”, vei avea, probabil, o înțelegere a termenului, dar este aproape cert că dacă luăm 10 persoane din zece culturi, de vârste diferite, vor avea 10 descrieri diverse ale termenului.
Primul exemplu (măr) reprezintă o noțiune simplă, de obiect concret pe care-l întâlnești în viața de zi cu zi; al doilea (spirit) este un concept, un termen abstract despre care s-au scris tratate pentru a-l „lămuri”, dar, ca orice cuvânt abstract probabil, are o viața sinuoasă, cu semnificații diferite, în funcție de epocă, cultură sau nivel de cultură.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle
Un record incredibil a fost obținut recent de un grup de cercetători coordonați de Jun Ye de la institutul american JILA, care au reușit să măsoare diferențe de timp cu ceasuri atomice pe distanța de 1 mm în câmpul gravitațional terestru, confirmând teoria relativității generale.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Pandemia a oferit o oportunitate unică privind înțelegerea omului. Chestiuni care erau de la sine înțelese s-au dovedit a fi diferite într-un mod șocant. Când vremurile excepționale vor deveni istorie, cel mai probabil vor fi rapid uitate.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
A devenim cunoaștere comună faptul că este nevoie de foarte mult timp pentru ca plasticul din natură să fie descompus. Dar chiar este adevărat? Și de unde știm acest lucru?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Structura internă a neutronului (reprezentare artist)
Credit: Xiaorong Zhu, University for Science and Technology, China
Neutronii, particule care fac parte din nucleele atomilor, au o structură complexă, care este studiată în diverse experimente în lumea întreagă. Recent, proiectul colaborativ BESIII (Beijing Spectrometer III), derulat în China, a reușit să efectueze măsurători asupra structurii electromagnetice a neutronilor cu o precizie extrem de mare, care arată cât de complexă este această particulă. De asemenea, BESIII a clarificat misterul interacțiunii foton-neutron care durează de mai bine de 20 de ani.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Gândiți-vă la următoarele: omul, o vietate care cu puțin timp în urmă (raportat la vechimea speciei) abia inventase scrisul, după sute de mii de ani în care n-a lăsat prea multe în urmă, în foarte scurt timp a aflat vârsta planetei noastre, cum s-a format sistemul solar, i-a dat o vechime chiar și întregului univers!
Iar când un nou virus amenințător se mută de la un alt animal la om, acesta identifică vinovatul în câteva zile, îl dezasamblează complet la nivel atomic în câteva săptămâni, iar în mai puțin de un an produce un vaccin împotriva acestuia.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Tânără, înotând într-un oraș aflat sub apă
Se pare că Bucureștiul stă pe o mare subterană, mare generată și alimentată de super-rețeaua de conducte a ELCEN și Termoenergetica.
Am scris în urmă cu câteva luni un articol despre cum funcționează sistemul de termoficare din București și care sunt cauzele multiplelor avarii. Tot în acel articol, conform unui comunicat recent la acea vreme al ELCEN, rezulta că pierderile de apă sunt de 2.000 de tone pe oră! Acum câteva zile, într-o declarație a directorului general al Termoenergetica se reia același mesaj. Nicio îmbunătățire, nicio agravare a situației! La cantități atât de mari, câteva tone în plus sau minus nu schimbă semnificativ situația...
Personal, nu cred că această valoare este reală, pentru că pur și simplu este enormă. Deși, în principiu, ar trebui să fie ușor de calculat pierderile, pentru că acestea sunt monitorizate permanent, iar apă de adaos (de completare a pierderilor) este permanent tratată și pregătită pentru „injecție” în sistem. Aș fi curios să știu cum ELCEN poate pregăti într-o oră 2.000 de tone de apă, zi și noapte, pentru completarea conductelor sparte pretutindeni.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Hagia Sofia, din greacă, de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”, cunoscută oficial ca Marea Moschee Ayasofya din Istanbul
• Când a devenit Constantinopol Istanbul?
Constantinopol a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin (dar locuitorii lui își spuneau „romei”, romani). Denumirea de „Imperiu Bizantin” apare pentru prima dată în anul 1557. „Byzantium” a fost numele orașului pe care s-a construit Constantinopolul, odată cu mutarea capitalei imperiale de la Roma de către împăratul roman Constantin.
În anul 1453 turcii otomani au cucerit orașul, care era la vremea respectivă mult slăbit. Dar nu i-au schimbat numele pentru multă vreme.
Oamenii din noul imperiu au început să numească orașul „Istanpolin”, adică, în turcă, „către oraș”, care venea din grecescul „eis tan polin”, cu aceeași semnificație. În timp, această denumire a fost din ce în ce mai folosită, iar la un moment dat a devenit, cumva, „Istanbul”.
După ce Imperiul Otoman a fost învins în Primul Război Mondial, instituția sultanului a fost abolită în 1922, iar Republica Turcia s-a născut în 1923, în 1930 serviciul poștal turcesc a decis să folosească denumirea „Istanbul”; alte instituții ale statului au preluat ideea. Nu există o anumită dată în care oficial Constantinopol a devenit Istanbul, dar 1930 este o aproximare bună.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Salvator Mundi, pictura lui Da Vinci (a cărei poveste este prezentată în videoclip), cea mai scumpă pictură vândută vreodată (450,3 milioane $)
Piața artei este mică. De doar circa 62 de miliarde de dolari anual. Pentru comparație, piața globală a roșiilor, de exemplu, este de 3 ori mai mare. Piața artei este formată dintr-un număr redus de dealeri și o listă exclusivistă de clienți ultra-bogați. 43% dintre dealerii de artă au avut mai puțin de 20 de cumpărători unici în 2020. 82% din vânzările de artă au loc în SUA, Marea Britanie și China.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
„Legile lingvistice” sunt modele statistice observate în cadrul studiului limbajului uman. Dar acestea sunt aplicabile și în cadrul altor sisteme biologice, de la molecule la organisme și întregi ecosisteme. De exemplu, cuvintele cele mai folosite dintr-o limbă sunt și cele mai scurte. Dar asta s-a observat și în cazul comunicării dintre animale.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În imagine: Cassiopeia A - rămășițele unei supernove în constelația Cassiopeia
Un nou studiu arată că stelele neutronice ar putea să ne ofere informaţii despre materia întunecată, acestea reprezentând adevărate detectoare de materie întunecată, acumulând în interior această materie stranie.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu