Spune-ți opinia!

Într-un studiu recent efectuat în Spania se arată că o dietă mediteraneană suplimentată cu ulei de măsline extravirgin sau nuci scade incidenţa evenimentelor cardiovasculare majore. Dieta mediteraneană tradiţională este caracterizată printr-un consum bogat în ulei de măsline, fructe, nuci, legume şi cereale; un consum moderat de carne de peşte şi păsări de curte; un consum scăzut de produse lactate, carne roşie, carne procesată şi dulciuri; vin în cantitate moderată, consumat în timpul mesei.

 



Anumite studii de cohortă au demonstrat că există un important efect pozitiv al dietei mediteraneene în scăderea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare. Un studiu1 din 2009 a clasificat dieta mediteraneană ca fiind modelul dietetic cu cele mai mari şanse în a oferi protecţie împotriva bolilor coronariene (boli care ţin de arterele coronare – arterele responsabile de vascularizaţia inimii).

Studiul actual a analizat eficacitatea asupra prevenţiei cardiovasculare primare a trei grupuri de pacienţi, două grupuri care au urmat o dietă mediteraneană (unul dintre grupuri urmând o dietă suplimentată cu ulei de măsline extra-virgin, iar cel de-al doilea grup o dietă suplimentată cu nuci) şi un grup control ce a urmat o dietă cu un conţinut scăzut de grăsimi.

Alimentele (ulei de măsline extra-virgin, nuci, alune de pădure şi migdale) care au fost utilizate în studiul actual, PREDIMED (Prevención con Dieta Mediterránea), au fost donate de diverse companii din Spania şi Statele Unite ale Americii, companii care nu au avut niciun rol în analizarea datelor sau a rezultatelor.

La studiul actual au participat bărbaţi (cu vârsta cuprinsă între 55-80 de ani) şi femei (cu vârsta cuprinsă între 60-80 de ani) fără o boală cardiovasculară la începutul studiului, dar care prezentau un diabet zaharat de tip 2 sau cel puţin 3 dintre următorii factori de risc majori: fumat activ, hipertensiune, nivel crescut de colesterol LDL (low-density lipoprotein – cunoscut şi sub denumirea de „colesterol rău”), nivel scăzut de colesterol HDL (high-density lipoprotein – cunoscut şi sub denumirea de „colesterol bun”).

Participanţii din cele două grupuri cu dietă mediteraneană au primit fie ulei de măsline extra-virgin (aproximativ 1 litru pe săptămână), fie 30 g de mix de nuci pe zi (15g nuci, 7,5g alune de pădure şi 7,5g de migdale), în timp ce participanţii din grupul control au primit mici cadouri nealimentare. Nu a fost recomandată nicio restricţie în privinţa numărului de calorii admise zilnic şi nici nu a fost promovată o activitate fizică. Un chestionar medical general, un chestionar privind frecvenţa ingestiei de alimente precum şi chestionarul Minnesota privind activitatea fizică din timpul liber au fost realizate anual. Informaţiile din chestionarul privind frecvenţa ingestiei alimentare au fost utilizate pentru a calcula ingestia de nutrienţi şi aportul energetic. Greutatea, înălţimea şi circumferinţa abdominală au fost măsurate direct. Biomarkeri ai complianţei, incluzând nivelurile de hidroxitirosol urinar (pentru a confirma complianţa în grupul ce a primit ulei de măsline extra-virgin) şi nivelurile plasmatice de acid alfa-linoleic (pentru a confirma complianţa în grupul ce a primit mixul de nuci), au fost măsuraţi în mostre aleatorii ale participanţilor la 1, 3 şi respectiv 5 ani.

Studiul lua sfârşit pentru cei care sufereau de un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau un deces datorat unei boli cardiovasculare; cei al căror deces se datora unei alte cauze erau excluşi din studiu.

Un total de 7447 pacienţi a fost urmărit între octombrie 2003 şi iunie 2009. În cadrul celor două grupuri de pacienţi cu dietă mediteraneană, consumul săptămânal de peşte a crescut cu 0,3 porţii, iar cel de legume cu 0,4 porţii, în comparaţie cu cei din grupul control. Mai mult, participanţii care urmau o dietă mediteraneană cu ulei de măsline extra-virgin şi cei cu o dietă mediteraneană pe baza de nuci şi-au crescut consumul de ulei de măsline cu 50 şi respectiv 32 de g pe zi, iar cel de nuci cu 0,9 şi respectiv 6 porţii pe săptămână (porţia este definită în metodologia studiului şi nu reprezintă interes pentru articolul prezent). Nu au fost relatate efecte adverse în cadrul niciuna dintre cele 3 grupuri şi nicio diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte modificarea activităţii fizice.

În acest studiu, o dietă mediteraneană suplimentată, fie cu ulei de măsline extra-virgin, fie cu nuci, a avut drept rezultat o reducere a riscului absolut a aproximativ 3 evenimente cardiovasculare majore la 1000 de persoane, ceea ce înseamnă o reducere a riscului relativ de aproximativ 30%, în rândul persoanelor cu risc crescut care la includerea în studiu nu prezentau nicio boală cardiovasculară.

Acest studiu este în concordanţă cu alte studii observaţionale anterioare care au demonstrat efectele protectoare ale dietei mediteraneene2,3 uleiului de masline4,5,6 şi nucilor7,8.

Rezultatele prezentului studiu ar putea explica, în parte, mortalitatea cardiovasculară scăzută în ţările bazinului mediteranean în comparaţie cu ţările Europei de Nord sau Statele Unite ale Americii. Riscul de accident vascular cerebral a fost redus în ambele grupuri cu dietă mediteraneană, ceea ce este în concordanţă cu rezultatele altor studii epidemiologice care au arătat o asociere inversă între dieta mediteraneană2 sau consumul de ulei de masline3 şi incidenţa accidentului vascular cerebral. Se pare că există o sinergie în rândul alimentelor bogate în nutrienţi care fac parte din dieta mediteraneană ce generează modificări favorabile în căile intermediare ale riscului cardiometabolic, precum ar fi lipidele circulante din sânge, sensibilitatea insulinei, rezistenţa la oxidare, inflamaţia şi vaso-reactivitatea.

În concluzie, prezentul studiu demonstrează efectele benefice ale dietei mediteraneene în prevenţia primară a bolilor cardiovasculare.



Surse:
1. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23432189
2. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19364995
3. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20810976
4. http://ajcn.nutrition.org/content/93/2/275.full.pdf
5. http://www.neurology.org/content/early/2011/06/15/WNL.0b013e318220abeb.abstract
6. http://ajcn.nutrition.org/content/early/2012/05/29/ajcn.111.024216.full.pdf
7. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18716180
8. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20820955

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro