TânărăCând vine vorba de alegerile alimentare, majoritatea dintre noi facem tot ce putem pentru a ne asigura că ceea ce punem în farfurie reprezintă cea mai sănătoasă şi nutritivă mâncare posibilă. Dar, având atâtea opţiuni, nu e uşor să ştim exact ce ar trebui să mâncăm.

 

 

 

Aşa că ne încredem în înţelepciunea convenţională, în bun-simţ şi în ceea ce au de spus experţii. Dar dacă experţii se înşală? Numeroase studii ştiinţifice demonstrează acum că multe convingeri legate de felul în care ar trebui să arate un regim alimentar sănătos  sunt complet greşite. Iată cele mai mari 11 minciuni, mituri şi concepţii greşite ale nutriţiei actuale.


1. Ouăle sunt "nesănătoase
"

Iată un domeniu în care profesioniştii în nutriţie au avut un succes remarcabil... ”demonizarea” unor mâncăruri incredibil de benefice organismului.

Cel mai grăitor exemplu al acestei practici ar fi ouăle, care conţin mari cantităţi de colesterol şi despre care se credea, din această cauză, că amplifică riscul de boli cardiace.

Însă recent s-a dovedit că acel colesterol inclus în regimul tău alimentar nu duce cu adevărat la creşterea nivelului de colesterol din sânge. De fapt, ouăle determină creşterea nivelului de colesterol ”bun” şi nu sunt asociate cu un risc sporit de boli cardiace (1, 2).

Ou



Ceea ce este adevărat e că ouăle sunt unele dintre cele mai hrănitoare alimente. Acestea conţin cantităţi mari de substanţe nutritive, precum şi antioxidanţi care ne protejează ochii (3).

La toate acestea se adaugă şi faptul că, deşi sunt alimente bogate în grăsimi, s-a demonstrat că ouăle conduc la o pierdere considerabilă în greutate, în comparaţie cu alimente precum covrigii, ca hrană consumată la micul dejun (4, 5).

Concluzie: ouăle nu cauzează boli cardiace şi se numără printre cele mai hrănitoare alimente de pe planetă. Ouăle consumate la micul dejun te pot ajuta să pierzi în greutate.


2. Grăsimea saturată îţi face rău

Acum câteva decenii s-a decis că epidemia de boli cardiace a fost cauzată de consumul excesiv de grăsimi, în special de grăsimi saturate. Această idee se baza pe studii defectuoase şi pe anumite decizii politice care s-au dovedit acum a fi complet greşite.

Un lung articol de revistă publicat în 2010 a analizat 21 de studii epidemiologice prospective, totalizând 347.747 de subiecţi. Rezultatele lor: nu există absolut nicio legătură între grăsimea saturată şi bolile cardiace (6).

Ideea că grăsimea saturată creşte riscul de boli cardiace era o teorie nedovedită, devenită cumva înţelepciune convenţională (7).

Consumul de grăsimi saturate creşte cantitatea de colesterol HDL (high-density lipoprotein, adică lipoproteină de înaltă densitate), colesterolul ”bun”, din sânge şi transformă colesterolul LDL (low-density lipoprotein, adică lipoproteină cu densitate joasă sau mică) din LDL mic, dens (şi foarte nociv) în LDL mare (care este benign) (8, 9).

Carne, ulei de cocos, brânză, unt... nu există absolut niciun motiv pentru care ar trebui să ne temem de aceste alimente.

Concluzie: Studiile recente au demonstrat că grăsimea saturată nu cauzează boli cardiace. Mâncărurile naturale bogate în grăsimi saturate fac bine.


3. Toată lumea ar trebui să consume cereale

Ideea că oamenii ar trebui să-şi bazeze regimul alimentar pe cereale nu a avut niciodată sens. Revoluţia agricolă a avut loc destul de recent în istoria evoluţionistă a oamenilor, iar genele noastre nu s-au schimbat aşa de mult.

Cerealele conţin destul de puţine substanţe nutritive în comparaţie cu alte alimente, cum ar fi legumele. De asemenea, ele sunt bogate într-o substanţă numită acid fitic, care leagă mineralele esenţiale la nivelul intestinului şi le împiedică să fie absorbite (10).

Cea mai comună cereală din regimul alimentar occidental este, de departe, grâul, iar acesta poate provoca o mulţime de probleme de sănătate, atât minore, cât şi grave.

Cereale



Grâul ”modern” conţine mari cantităţi dintr-o proteină numită gluten. Există dovezi conform cărora o parte considerabilă a populaţiei ar putea fi sensibilă la acesta (11, 12, 13).

Consumul de gluten poate dăuna ţesuturilor care căptuşesc intestinul, provocând durere, balonare şi oboseală (14, 15). Consumul de gluten a fost asociat şi cu schizofrenia şi ataxia cerebeloasă, ambele reprezentând tulburări mintale grave (16, 17).

Concluzie: Cerealele conţin cantităţi relativ scăzute de substanţe nutritive în comparaţie cu alte alimente, precum legumele. În special cerealele care conţin gluten pot conduce la numeroase probleme de sănătate.  


4. Consumul crescut de proteine face rău oaselor şi rinichilor

S-a spus că un regim alimentar hiperproteic (bogat în proteine) cauzează atât osteoporoză, cât şi boli ale rinichilor. Este adevărat că atunci când consumăm proteine, excreţia calciului din oase creşte pe termen scurt, însă, pe termen lung, studiile arată însuşi efectul opus.

Pe termen lung, proteinele sunt asociate cu o sănătate crescută a oaselor şi cu un risc mai mic de fractură (18, 19). În plus, studiile nu arată nicio asociere a cantităţii mari de proteine cu bolile renale, la oameni sănătoşi (20, 21).

De fapt, doi dintre principalii factori de risc ai insuficienţei renale sunt diabetul şi hipertensiunea. Un regim alimentar hiperproteic ajută în ambele cazuri (22, 23).

Aşadar, un regim hiperproteic ar trebui, dimpotrivă, să ne protejeze împotriva osteoporozei şi a insuficienţei renale.


5. Alimentele cu un conţinut scăzut de grăsimi sunt bune pentru tine

Ştii ce gust are mâncarea obişnuită atunci când se elimină din ea toată grăsimea? Ei bine, are gust de carton. Nimeni n-ar dori s-o mănânce. Producătorii de alimente ştiu asta şi de aceea adaugă alte lucruri pentru a compensa lipsa grăsimilor.

De obicei, este vorba despre îndulcitori... zahăr, sirop de porumb bogat în fructoză sau îndulcitori artificiali, cum ar fi aspartamul.

O să ajungem şi la zahăr imediat, dar aş vrea să subliniez că deşi îndulcitorii artificiali nu au calorii, dovezile existente nu arată că ei ar fi mai buni decât zahărul.

De fapt, multe studii observaţionale dezvăluie o asociere constantă, foarte semnificativă, a acestora cu mai multe boli, cum ar fi obezitatea, sindromul metabolic, diabetul, bolile cardiace, naşterea prematură şi depresia (24, 25, 26).

În aceste produse sărace în grăsimi, grăsimile naturale sănătoase sunt înlocuite cu substanţe extrem de nocive.

Concluzie: Alimentele cu un conţinut scăzut de grăsimi sunt adesea produse intens procesate, pline de zahăr, sirop de porumb sau îndulcitori artificiali. Ele pot fi extrem de nesănătoase.

Cele mai mari mituri ale nutriţiei (2)



Traducere de Ana Dumitrache după the-worst-lies-that-mainstream-nutrition-has-told-you


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!