Cum funcţionează VITAMINA A

Vitamina A a fost identificată în 1913 şi este un compus cunoscut şi sub numele de retinol. Vitamina A este esenţială pentru reproducere, pentru menţinerea şi reîntinerirea ţesuturilor epiteliale din piele (derma şi epiderma), din plămâni, tractul gastro-intestinal, uter şi altele.

Vitamina A este prima vitamină solubilă descoperită. Aceasta a fost numită şi vitamina “anti-infecţii” datorită rolului său în susţinerea sistemului imunitar.

Vitamina A se găseşte sub două forme: retinolul, de origine animală, care este înmagazinat în organism şi betacarotenul, de origine vegetală, care este convertit în retinol dacă nivelul din organism nu este suficient. Astfel, se poate spune că betacarotenul nu este toxic, cu excepţia cazului în care aportul excesiv poate cauza o îngălbenire reversibilă a pielii. Betacarotenul poate creşte incidenţa apariţiei cancerului la plămâni şi la nivelul colonului dacă este oferit izolat fumătorilor.

Vitamina A:

• este necesară pentru sănătatea tegumentelor şi protecţia împotriva infecţiilor
• este un puternic antioxidant şi îmbunătăţeşte imunitatea
• oferă protecţie împotriva multor forme de cancer
• este esenţială pentru vederea nocturnă

Numele de retinol a fost pus astfel ca referire la participarea acestui compus în funcţiile de la nivelul retinei ochiului. Retinolul (sau vitamina A) se găseşte în alimente de origine animală, fructe şi legume care conţin carotenoide. Carotenoizii sunt pigmenţi care determină culorile roşu, orange şi galben din plante, fructe şi legume. Organismul poate converti anumiţi membri ai familiei carotenoide în vitamina A – precum beta-caroten, alfa-caroten şi gama-caroten. Aceste carotenoide sunt denumite şi “provitamina A”.

Betacarotenul este cel mai activ precursor al vitaminei A şi în doze mari nu este toxic, spre deosebire de vitamina A. Vitamina A este cunoscută cel mai mult pentru rolul său esenţial pentru vedere, dar este bine de ştiut că această vitamină participă în plus la activităţile fiziologice legate de sistemul imunitar, de întreţinerea ţesuturilor epiteliale şi a mucoaselor, creşterea, reproducerea şi dezvoltarea osoasă. Vitamina A apare de obicei în produsele alimentare ca un compus de grăsime numit palmitat de retinil. Organismul transformă palmitatul de retinil în trei forme metabolic active de vitamina A: retinol, retiniana şi retinoic.

Este recomandabil ca vitamina A să fie administrată într-o formulă de multivitamine sau antioxidante împreună cu alimente bogate în vitamina A. Ca medicamentaţie, vitamina A este disponibilă ca retinol şi palmitat de retinil. Acidul retinoic este o formă de vitamina A găsită în medicamente prescrise pentru tratamentul bolilor de piele. Ficatul de vită este o excelentă sursă de vitamina A (10.800 mcg), cel de viţel la fel (8.000mcg). Laptele de vacă şi ouăle sunt, de asemenea, alimente în care găsim vitamina A.

Mai jos găsiţi un tabel cu alimente bogate în vitamina A.

Vitamina A a fost iniţial măsurată în unităţi internaţionale (UI), care încă mai apar pe produse alimentare şi pe etichetele medicamentelor sau suplimentelor alimentare. Cu toate acestea, acum se practică mai des exprimarea în micrograme (mcg) de echivalenţi retinol (RE). Când se face conversia între aceste două unităţi de măsură, 1 echivalent retinol (sau RE) este egal cu 3.33 Unitati Internationale (sau UI) de vitamina A.

Rolul vitaminei A pentru vedere

Retina umană conţine patru tipuri de fotopigmenţi pentru a stoca compuşii de vitamina A. Unul dintre aceşti pigmenţi, denumit rodopsină, este situat în celulele tijă de la nivelul retinei. Rodopsina permite celulelor tijă să detecteze cantităţi mici de lumină şi astfel joacă un rol fundamental în adaptarea ochiului la condiţii de luminozitate scăzută şi la vederea pe timp de noapte.

Retiniana, forma aldehidă a vitaminei, participă în sinteza de rodopsină şi în seria de reacţii chimice care provoacă excitaţia vizuală. Ceilalţi trei pigmenţi, cunoscuţi în mod comun sub numele de iodopsine, se găsesc în celulele con de la nivelul retinei şi sunt responsabili pentru vederea de zi.

Rolul pentru sistemul imunitar

Vitamina A îmbunătăţeşte funcţiile celulelor albe din sânge şi augmentează răspunsul anticorpilor la antigeni şi la activitatea anti-virală. În plus, acidul retinoic este necesar pentru a menţine structura normală şi funcţia ţesuturilor epiteliale şi a mucoaselor care se găsesc în plămâni, trahee, piele, cavitatea bucală şi în tractul gastro-intestinal. Aceste ţesuturi, atunci când sunt sănătoase şi intacte, servesc ca primă linie de apărare pentru sistemul imunitar, oferind o barieră de protecţie pe care microorganismele ce cauzează boli nu o pot pătrunde.

Rolul vitaminei A în creştere

Vitamina A este necesară pentru creşterea şi dezvoltarea normală a celulelor. Cu toate că mecanismele prin care vitamina A promovează creşterea şi dezvoltarea celulelor nu sunt încă pe deplin înţelese, se ştie însă că acidul retinoic este necesar pentru sinteza multor glicoproteine, care controlează aderenţa celulară (capacitatea celulelor de a se ataşa una de alta), creşterea şi diferenţierea celulelor.

Alte roluri ale vitaminei A

Este cunoscut faptul că vitamina A este esenţială pentru procesele de reproducere atât la bărbaţi, cât şi la femei şi joacă un rol important în metabolizarea normală a oaselor. În plus, unele dintre cele mai recente cercetări de vârf în domeniul geneticii arată rolul dat de vitamina A (sub formă de acid retinoic) în realizarea legăturilor genetice.

Care sunt simptomele de deficit de vitamina A?

Deficitul de vitamina A este des constatat în ţările în curs de dezvoltare şi este asociat cu incidenţa cazurilor de orbire, de infecţii virale şi mortalitate infantilă în rândul populaţiilor sărace. Deficitul de vitamina A afectează în primul rând sănătatea pielii, a părului, ochilor, precum şi sistemul imunitar. Şi pierderea poftei de mâncare, anomaliile osoase şi întârzierea creşterii sunt, de asemenea, asociate cu aportul inadecvat de această vitamină. Persoanele ce au un aport insuficient de vitamina A au o sensibilitate crescută la infecţii virale, mai ales rujeola, varicela, pneumonia şi virusul sincitial respirator (VSR). Un deficit prelungit de vitamina A poate duce la incapacitatea de a vedea vreun pic noaptea sau în condiţii de lumină slabă. Acest fapt are ca motiv producţia insuficientă de rodopsină. Xeroftalmia, o afecţiune caracterizată prin modificări la nivelul conjunctivei şi a corneei ochiului, este, de asemenea, rezultată dintr-un deficit prelungit de vitamina A şi este o cauză majoră de orbire în ţările în curs de dezvoltare.

Simptomele de toxicitate

Vitamina A poate provoca reacţii adverse atunci când este luată în cantităţi prea mari. Toxicitatea provocată de vitamina A apare în cazul indigestiei accidentale a unor doze de peste 660000 UI (200 mg de echivalent de retinol) şi 330000 UI (100 mg de echivalent de retinol) de către adulţi, respectiv copii.

Academia Naţională de Ştiinţe, SUA, a stabilit în anul 2000 nivelul admis pentru digestia de vitamina A, astfel:

• Copii, 3 ani sau mai tineri, 600 micrograme (2000 UI) pe zi
• Copii, 4-8 ani, 900 micrograme (3000 UI)
• Copii, 9-14 ani, 1700 micrograme (5666 UI)
• Adolescenţi, 14-18 ani, 2800 mcg (9333 UI)
• Adulţi, 19 ani si peste, 3000 mcg (10000 UI)
• Femeile gravide sau care alăptează ce au 18 ani sau sunt mai tinere, 2800 mcg (9333 UI)
• Femeile gravide sau care alăptează ce au 19 ani sau sunt mai în vârstă, 3000 mcg (10000 UI)

Sfaturi pentru gravide: Este important să subliniem faptul că, deşi consumul excesiv de vitamina A de către copii şi adulţi nu provoacă de obicei leziuni ireversibile, vitamina A este toxică pentru ficat şi poate determina malformaţii congenitale severe, inclusiv palatoschizis dacă este luată în doze zilnice de peste 10000 UI de către femeile gravide. Se recomandă ca femeile care sunt sau vor să rămână însărcinate să limiteze aportul de vitamina A la nu mai mult de 5000 UI pe zi.

Deoarece vitamina A este o vitamină solubilă în grăsimi, deficitul de vitamina A poate fi cauzat de o dietă foarte săracă în grăsimi şi / sau prezenţa unor afecţiuni medicale care provoacă o reducere a capacităţii de a absorbi grăsimile, cum ar fi deficitul de enzime pancreatice, boala Crohn, fibroza chistică, îndepărtarea chirurgicală a unei părţi din stomac, boli de vezică biliară şi boli hepatice. În plus, diareea cronică, cauzată de infecţii gastro-intestinale şi/sau de paraziţi intestinali poate contribui la deficitul de vitamina A. Şi infecţiile virale duc la un deficit de vitamina A. Expunerea la anumite produse chimice toxice (de exemplu bifenili polibromuraţi sau PCB) duce la defalcarea de vitamina A de către ficat. Aportul insuficient de proteine sau grăsimi alimentare sănătoase contribuie la deficitul de vitamina A. Pentru că deficitul de vitamina A provoacă anemie, se crede că vitamina A interacţionează cu metabolismul fierului, deşi mecanismul prin care se întâmplă acest lucru nu a fost încă foarte clar definit. Excesul de vitamina A interferează cu absorbţia de vitamina K, o vitamină solubilă în grăsimi necesare pentru coagularea sângelui.

Vitamina A poate juca un rol important în prevenirea şi / sau tratarea următoarelor afecţiuni:

• Acnee
• Alcoolism
• Dermatita atopică
• Cataracta
• Displazia de col uterin
• Diabetul zaharat
• Ochi uscaţi
• Boala de sân fibrochistică
• Hipercheratoza
• Boala intestinală inflamatorie
• Leucoplazie
• Osteoartrita
• Otita medie (infecţie la ureche)
• Vedere slabă
• Psoriazis
• Tulburările glandei tiroide
• Ulcerele
• Vaginita
• Varicele
• Infecţii virale

Preluare  Prodieta