Spălatul pe dinți și o dietă fără prea multe zaharuri sunt (încă) importante pentru o dantură sănătoasă. Dar există un inamic ce trece de protecția oferită de aceste măsuri, chiar și corect puse în practică.

Surprinzător poate pentru unii (și enervant), deși strămoșii noștri îndepărtați nu se spălau pe dinți, din ce știm, aceștia nu aveau carii dentare. Atât de rare sunt cazurile în care cercetătorii descoperă carii în dinții aparținându-i unui strămoș, că descoperirea poate face obiectul unei lucrări științifice.

Deşi specia noastră are o vechime de circa 250 mii de ani, periuţa de dinţi a început să fie folosită acum circa 5 mii de ani, sugerând ideea că înainte nu ar fi fost necesară.


Când am început să avem carii?

Când s-au schimbat lucrurile în ce privește dantura noastră? Se pare că apariția cariilor coincide cu apariția agriculturii, acum 10-12 mii de ani, ceea ce, în ce privește alimentația, a însemnat un consum semnificativ mai mare de carbohidrați. Iar odată cu sec. XIX au devenit disponibile făina rafinată și zahărul, care au înrăutățit lucrurile și mai mult.

Dar mai este ceva ce s-a schimbat odată cu alimentația: flora bacteriană din gura noastră. Un anume tip de bacterie, Streptococcus mutans, este mult mai prezent astăzi decât în trecut în cavitatea bucală. Pe lângă cel puțin 25 de alte specii de streptococi. S. mutans este cel mai prezent în zona cariilor dentare (circa 40 % din bacterii). Un fapt interesant rezultat din analiza ADN-ului extras din placa dentară a strămoșilor noștri a rezultat că aceștia aveau o floră bacteriană mai diversă.


Cum produc bacteriile carii?

Bacteriile produc, în fapt, carii, ca urmare a procesului lor digestiv. Acestea consumă bucăți infime de zahăr și carbohidrați de pe dinții tăi, fermentând aceste bucăți și producând acizi care dizolvă parte din smalțul dinților. Așa ajungem să avem carii...

Așadar, chiar dacă menții o igienă foarte bună a gurii, periindu-te corect și la timp, chiar dacă alimentația este una „sănătoasă”, cu un conținut relativ redus de zaharuri, tot e posibil să te alegi cu carii. Și mulți dintre noi tocmai asta pățesc.


Și atunci? Nu putem schimba flora bacteriană?

E o întrebare legitimă, nu? Se poate schimba structura florei bacteriene bucale? S-ar putea face, de exemplu, transplant de la o persoană cu o floră bacteriană ce nu produce carii la una care este afectată de carii? Există această idee în studiu, dar deocamdată nu știm dacă ar funcționa, căci cunoaștem încă puțin despre universul microbian oral. Există riscul ca o atare încercare să agraveze problema, nu să o înlăture.

Studiile efectuate până în prezent arată că cei care au tendința de a avea carii prezintă un procent mai mare de C. mutans. Dar nu suntem încă în poziția să spunem că suntem siguri că această bacterie reprezintă singurul factor care face diferența dintre cei care au și cei care nu au carii. Poate sunt și alți factori implicați pe care nu i-am identificat încă.

 


Streptococcus mutans


Se pot transmite bacteriile generatoare de carii între oameni?

Asta altă veste tristă: da, se poate. Cum știm asta? Dacă iei un animal care poate dezvolta carii și-l hrănești cu alimente care conțin zahăr, acesta va ajunge să aibă dantura afectată. Dacă muți acest animal cu alte animale care nu au carii, această proximitate va face ca și aceste animale să dezvolte carii. Deși nu avem clar mecanismul, cel mai probabil este vorba despre transferul bacterian. Deci caria poate fi privită ca un fel de boală transmisibilă.

Se poate transmite la oameni, prin sărut? Este posibil, dar nu există deocamdată studii care să indice asta.


Și atunci? Se poate face totuși ceva?

Da... Rămânem cu ce știm :)

Spălatul dinților de două ori pe zi, dimineața și seara.
Folosirea apei de gură (recomandat la cel puțin 15 minute după periatul dinților, pentru a nu înlătura fluorul lăsat pe dantură de pasta de dinți)
Folosirea aței dentare.
O dietă săracă în zaharuri și carbohidrați rafinați (probabil cel mai important sfat).

O dietă echilibrată schimbă pH-ul din gură (vezi aici o explicație detaliată a pH-ului) și promovează remineralizarea dinților (un fel de auto-reconstrucție a acestora).

În urmă cu circa 2 ani am publicat un articol în care prezentam ideea unui cercetător, dr.  John Sorrentino, pentru a scăpa de carii dentare. Dacă nu doriți să citiți tot articolul, iată esența propunerii acestuia:

„Mesajul este simplu: schimbarea majoră în modul în care ne alimentăm a adus cu sine diverse boli ale danturii. Pentru a scăpa de aceste probleme trebuie să revenim la o alimentaţie de dinainte de era agriculturii: renunţarea la cereale de orice fel, bazarea alimentaţie pe carne, fructe de mare şi vegetale.
Consumarea fructelor nu ar trebui să se facă pe tot timpul anului, ci ar trebui limitată la perioada în care acestea se găsesc în mod natural în natură în zona în care locuieşti”.

Trebuie însă adăugat că ideea doctorului Sorrentino, chiar dacă ar fi corectă, trebuie să fie susţinută de dovezi pentru a fi prezentată ca validă din punct de vedere ştiinţific și pusă în practică. Dovezi, adică studii clinice pe voluntari care să arate că o astfel de dietă are rezultatele așteptate. Nu știm ca așa ceva să fi avut loc între timp. În plus, înlăturarea fructelor este o provocare teribilă în ce privește planificarea dietei astăzi...

În final, am spune că este surprinzător că progresul în acest domeniu al medicinei este atât de timid. Pentru că, așa cum știm mai toți, cariile reprezintă o problemă serioasă pentru mulți și uneori foarte costisitoare.

E drept, o soluție realmente eficientă împotriva cariilor va duce la schimbarea profesiei de către o întreagă categorie de doctori, dar noi ne gândim întâi de toate la sănătatea dinților noștri, nu? :)

 



Prelucrare după: FiveThirtyEight

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.