Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic
Să ne imaginăm următorul scenariu, care nu este deloc de neglijat: o nouă tulpină mai infecțioasă a virusului SARS-CoV-2, plus un proces de vaccinare lent, plus un procent redus al celor vaccinați (30-40%), plus o imunitate de scurtă durată ca urmare a vaccinării (sau a infectării cu virusul).
Pentru ca scenariul să devină apocaliptic mai trebuie adăugat un singur ingredient: ca o viitoare tulpină a virusului să devină mai letală. Nu, poveștile cu „virusul vrea să se multiplice și nu-l avantajează să omoare gazda” sunt povești de adormit copiii ale unor doctori care-i tratează pe adulți ca pe niște copii ori, a doua variantă, la fel de credibilă, care habar nu au despre ce vorbesc.
Dar să lăsăm de-o parte ultimul paragraf, pentru că și așa, fără el, dracul este suficient de negru.
1. Avem deja o tulpină mai infecțioasă a virusului. Ușor, ușor, datele care confirmă această teorie se adună.
2. Un proces de vaccinare lent este foarte probabil, dat fiind faptul că producătorii de vaccin nu pot asigura cererea inițială la nivelul dorit, iar în multe țări guvernele nu sunt capabile să organizeze în mod eficient vaccinarea. Cerințele speciale de păstrare a unor tipuri de vaccin îngreunează suplimentar procesul.
3. După ultimele studii, circa 40% dintre români se vor vaccina împotriva COVID-19. Asta înseamnă că 60% din populație, adică circa 12 milioane, vor fi în continuare „ținte” pentru coronavirus. În 9 luni de la apariția virusului în România au fost înregistrate 635 mii de cazuri (dar probabil că numărul corect este mai mare de un 1 milion, luându-i în calcul pe care cei care s-au îmbolnăvit, dar nu au știut sau au știut, dar nu s-au testat și înregistrat oficial ca infectați).
4. Factorul cel mai important însă din această ecuație tragică este durata imunizării prin vaccinare. La acest moment nu putem ști cât de mult va dura imunitatea obținută prin vaccinare, pentru că pur și simplu nu a trecut suficient timp. Să sperăm că sunt studii în derulare pe eșantioane mari din populație (zeci, dacă nu sute de mii de oameni) care să ne arate, în timp, cum funcționează imunizarea împotriva SARS-CoV-2. În cazul cel mai nefavorabil în care se va constata că această imunizare durează sub un an, asta înseamnă că procesul de vaccinare va fi continuu, fiind nevoiți să ne vaccinăm în fiecare an, cum se face astăzi împotriva gripei sezoniere (dar motivul este diferit în acest caz).
Iată și o serie de întrebări la care nu avem un răspuns acum:
• Ce se va întâmpla după ce vom constata că am terminat cu vaccinarea, pentru că cei care au dorit să se vaccineze s-au vaccinat deja? Vom purta în continuare măști? Decizia să nu - va duce la răspândirea mai rapidă a virusului în rândul populației vulnerabile, cu consecințele cunoscute: creșterea numărului de bolnavi internați la ATI, creșterea numărului de decese zilnice etc.
• Cum vom putea susține (logistic și financiar) un efort de vaccinare continuă (în cazul în care imunitatea prin vaccinare se va dovedi de scurtă durată)? E foarte probabil că a doilea rând de vaccinare, în cazul în care așa ceva va trebui făcut, va fi suportat financiar de populație; un preț prea mare va constitui un factor descurajator suplimentar.
• Va fi vaccinul eficient împotriva noilor tulpini de coronavirus? Dacă nu, ce vom face? Multiple vaccinuri pentru multiple tulpini? Renunțăm la vaccinare, după principiul suedez - scapă cine poate?
După cum se poate vedea, deși apariția unor vaccinuri nesperat de eficiente au readus speranța în lume, sunt încă necunoscute importante (cea mai relevantă fiind durata imunității prin vaccinare) care pot menține actuala stare de fapt pe termen lung. Diferența principală ar putea fi aceea că cei care sunt dispuși să se vaccineze să beneficieze de protecție temporară.
