Căpușe: adultă, în stângă, tânără, în dreapta.

Căpușele sunt mici și este posibil să nu observați momentul în care vă mușcă, însă bolile pe care le transmit vă pot afecta grav sănătatea.

Numai căpușele cerbului, cunoscute și sub denumirea de căpușe cu picioare negre, provoacă anual în Statele Unite aproximativ 476.000 de cazuri noi de boală Lyme, o afecțiune care poate produce leziuni pe termen lung la nivelul articulațiilor, inimii și sistemului nervos. Este posibil să fi auzit și despre căpușa „lone star” — Amblyomma americanum, numită astfel după pata albă de pe spatele femelei. Aceasta poate declanșa sindromul alfa-gal, în urma căruia persoanele afectate pot deveni alergice la carnea roșie și la produsele derivate din aceasta, inclusiv la anumite vaccinuri, medicamente și produse care conțin gelatină.

N.n. - În România au fost identificate 27 de specii de căpușe, Ixodes ricinus fiind cea mai frecventă specie. La om au fost identificate 4 specii de căpușe: Ixodes ricinus (cea mai frecventă), Dermacentor marginatus, Hyalomma marginatum marginatum și Rhipicephalus sanguineus.

Alte câteva boli transmise prin căpușe, printre care boala provocată de virusul Heartland, boala provocată de virusul Powassan, babesioza și anaplasmoza, pot produce probleme grave de sănătate și, în cazurile severe, chiar decesul.

Anul 2026 a fost unul dificil, numărul prezentărilor la serviciile de urgență asociate mușcăturilor de căpușă menținându-se ridicat la începutul verii.

Prin urmare, cum puteți evita să fiți mușcat și ce măsuri preventive sunt cu adevărat eficiente? 

Sunt codirector al Centrului pentru Boli Transmise prin Căpușe de la Universitatea Binghamton. Iată câteva dintre întrebările pe care echipa mea le primește frecvent și recomandările noastre.

1. De ce ar trebui să mă îngrijoreze căpușele și cum pot ști dacă am fost infectat?

Căpușele pot provoca boli extrem de grave. Boala Lyme și anaplasmoza, ambele produse de bacterii pe care le pot transmite căpușele cerbului, sunt cele mai frecvente boli transmise prin căpușe întâlnite în Statele Unite.

Aproximativ 70–80% dintre persoanele cu boala Lyme dezvoltă o erupție cutanată care are adesea aspectul unei ținte și prezintă simptome asemănătoare gripei, precum febră, frisoane, dureri musculare și articulare și oboseală. Antibioticele pot controla infecția, dar numai dacă boala este tratată rapid.

Pe măsură ce boala Lyme evoluează, pacientul poate prezenta dureri de cap severe, paralizie Bell — manifestată prin pierderea tonusului muscular sau căderea uneia ori a ambelor jumătăți ale feței — artrită severă, palpitații și episoade de amețeală sau dificultăți respiratorii. Unele persoane diagnosticate cu boală Lyme acută și tratate corespunzător continuă totuși să prezinte simptome cronice.

Simptomele anaplasmozei pot fi asemănătoare celor din boala Lyme și includ febră, dureri de cap, oboseală, letargie, greață, vărsături și diaree. Erupția cutanată este însă foarte rară în cazul infecției cu bacterii din genul Anaplasma. Formele severe pot provoca senzații de furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, iar în absența tratamentului boala poate evolua către insuficiență respiratorie sau renală.

Infectarea cu un agent patogen transmis prin căpușe poate provoca oboseală debilitantă și dureri cronice. În perioada în care organismul luptă împotriva infecției, pacienții lipsesc adesea de la serviciu și întâmpină dificultăți în îndeplinirea activităților cotidiene.

Evitarea mușcăturii de căpușă este cea mai bună metodă de prevenire a infecției.

2. Ce pot face pentru a ține căpușele la distanță?

Căpușele stau, de regulă, aproape de sol, adesea la capătul firelor de iarbă sau pe vegetația joasă. Sunt atrase de „amprenta” termică a organismului — căldura produsă de corp — și de dioxidul de carbon eliminat prin respirație, indicii care le semnalează prezența unei gazde de la care se pot hrăni cu sânge.

Atunci când treceți pe lângă ele, căpușele își întind membrele anterioare și se agață de haine, încălțăminte sau rucsac. Acest comportament de așteptare și căutare a gazdei este denumit în limba engleză „questing”. De obicei, căpușa se deplasează pe piele o perioadă, aproximativ 30 de minute până la o oră, înainte de a alege locul în care se fixează și începe să se hrănească. În momentul mușcăturii, saliva sa, care poate conține bacterii, paraziți sau virusuri patogene, intră în contact cu sângele gazdei.

Căpușele pot fi greu de observat. De exemplu, căpușele cerbului pot avea dimensiunea unui vârf de ac în stadiul larvar, a unei semințe de mac în stadiul de nimfă și a unei semințe de susan la maturitate. Numai 30–50% dintre pacienții cu boala Lyme își amintesc că au fost mușcați de o căpușă.

Căpușele au însă nevoie de umiditate pentru a supraviețui, astfel încât se dezvoltă foarte bine în mediile care rețin multă umezeală, precum zonele împădurite.

Pentru a reduce riscul de a se fixa pe corp, puteți lua următoarele măsuri:

• Purtați îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi atunci când vă aflați în habitate în care trăiesc căpușe. Căpușele nu pot mușca prin îmbrăcăminte, iar reducerea suprafeței de piele expuse înseamnă mai puține locuri în care se pot fixa.

• Purtați haine de culoare deschisă, pentru a putea observa mai ușor căpușele ajunse pe îmbrăcăminte.

• Folosiți un produs repelent, dar asigurați-vă că este eficient și împotriva căpușelor. Multe sprayuri împotriva insectelor nu oferă protecție contra acestora. DEET este una dintre substanțele chimice despre care s-a demonstrat că țin căpușele la distanță.

• Folosiți produse care omoară căpușele prin contact. Permetrina este o substanță care poate fi aplicată pe îmbrăcăminte și echipamente pentru a împiedica fixarea căpușelor, dar nu trebuie aplicată direct pe piele. Concentrația din aceste sprayuri poate provoca senzație de arsură și furnicături și poate fi toxică pentru pisici. Eu folosesc permetrină pentru tratarea hainelor atunci când desfășor cercetări în zone infestate cu căpușe. După ce am colectat peste 7.500 de căpușe pentru activitatea mea științifică, am fost mușcat o singură dată.

• Schimbați-vă hainele după activitățile în aer liber, inclusiv după grădinărit sau drumeții, și introduceți-le în uscătorul de rufe, la temperatură ridicată, timp de aproximativ 20 de minute. În absența umidității, căpușele nu pot supraviețui.

• Verificați-vă corpul pentru căpușe. O căpușă descoperită înainte de a mușca nu reprezintă un risc de infectare. Controlați cu atenție părul și zona din jurul său, urechile, ombilicul, regiunea inghinală, partea din spatele genunchilor și axilele. Faceți duș după activitățile desfășurate în aer liber; astfel, căpușele vor putea fi observate mai ușor.

• Verificați și animalele de companie. Transmiterea agenților patogeni necesită timp, astfel încât, cu cât îndepărtați mai repede căpușa, cu atât riscul este mai redus. Îmi duc câinele zilnic în drumeții prin pădure și păstrez în mașină o rolă adezivă pentru scame, pe care o trec atât peste blana lui, cât și peste hainele mele, pentru a îndepărta căpușele care s-ar putea deplasa pe noi înainte de a urca în automobil.

3. Ce pot face pentru a împiedica pătrunderea căpușelor în curte?

Căpușele preferă zonele care rețin umezeala, precum stratul de frunze moarte și vegetația crescută excesiv. Tunderea regulată a gazonului, întreținerea grădinii și îndepărtarea frunzelor căzute pot reduce suprafețele care constituie habitate favorabile căpușelor.

Amenajarea unei „zone-tampon” din așchii de lemn între gazonul îngrijit și vegetația abundentă sau pădure poate fi utilă, mai ales dacă folosiți așchii de cedru. De asemenea, amplasarea grădinilor, a locurilor de joacă și a altor spații frecvent utilizate de oameni la distanță de zonele cu vegetație sălbatică poate limita expunerea la căpușe.

Tratamentele aplicate în curte, cu substanțe precum bifentrina și permetrina, pot contribui la reducerea populațiilor de căpușe, dar se recomandă ca aplicarea acestora să fie efectuată de un specialist autorizat. În mod obișnuit, sunt tratate perimetrul proprietății și zonele umbrite, în timp ce suprafețele deschise, însorite, acoperite cu gazon nu necesită, în general, tratament.

Cu toții apreciem hrănitoarele pentru păsări, dar cu cât sunt amplasate mai departe de casă, cu atât este mai bine. Acestea pot atrage rozătoare, care servesc adesea drept rezervoare naturale pentru agenții patogeni preluați de căpușe și transmiși ulterior oamenilor.

4. Ce trebuie să fac dacă găsesc o căpușă fixată pe corp?

Primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să îndepărtați căpușa. Folosiți o pensetă cu vârfuri fine, prindeți căpușa cât mai aproape de cap și de suprafața pielii și trageți vertical, în sus. Nu folosiți vaselină, uleiuri esențiale sau detergent de vase.

În timp ce se hrănesc, căpușele cerbului secretă o substanță enzimatică asemănătoare unui adeziv. Dacă au ajuns în această etapă a hrănirii, ele nu se pot desprinde și retrage singure și pot regurgita conținut în plagă, ceea ce poate accelera transmiterea agenților patogeni.

Curățați locul mușcăturii așa cum ați proceda în cazul oricărei alte plăgi superficiale. Dacă este posibil, păstrați căpușa, pentru ca specia să poată fi identificată. Această informație vă poate ajuta să aflați ce semne și simptome trebuie urmărite. Speciile diferite de căpușe transmit boli diferite. De exemplu, căpușa americană a câinelui, Dermacentor variabilis, nu transmite boala Lyme, deși poate provoca alte probleme de sănătate.

Dacă începeți să vă simțiți rău, consultați un medic și menționați faptul că ați fost mușcat recent de o căpușă. Multe boli transmise prin căpușe produc simptome generale, asemănătoare gripei, iar nu toate infecțiile prezintă semne caracteristice ușor de recunoscut, precum erupția cutanată. Medicul poate solicita analize și poate stabili conduita terapeutică adecvată.

Ce trebuie să faceți după o mușcătură de căpușă

• Dacă găsiți o căpușă fixată pe piele, îndepărtați-o cât mai repede posibil.

• Pe piață există mai multe dispozitive pentru îndepărtarea căpușelor, însă o pensetă obișnuită este foarte eficientă.

• Dacă la câteva zile până la câteva săptămâni după îndepărtarea căpușei apare o erupție cutanată sau febră, consultați medicul.

Cum se îndepărtează o căpușă

Dacă găsiți o căpușă fixată pe piele, îndepărtați-o cât mai repede posibil. Nu așteptați să ajungeți la un cadru medical pentru a o scoate. Amânarea îndepărtării căpușei pentru a solicita ajutor medical poate crește riscul de contractare a unei boli transmise prin mușcătura de căpușă.

• Prindeți căpușa cât mai aproape posibil de suprafața pielii, folosind o pensetă curată, cu vârfuri fine. Dacă nu aveți la dispoziție o pensetă cu vârfuri fine, folosiți o pensetă obișnuită sau degetele. Prindeți căpușa cât mai aproape de piele, pentru a evita comprimarea corpului acesteia.

• Trageți căpușa în afara pielii cu o mișcare constantă și uniformă. Nu o răsuciți și nu trageți brusc. Aceste manevre pot determina ruperea aparatului bucal al căpușei și menținerea unor fragmente în piele. Dacă se întâmplă acest lucru, organismul va elimina în mod natural fragmentele respective, pe măsură ce pielea se vindecă. De asemenea, le puteți îndepărta cu penseta. Dacă nu pot fi scoase cu ușurință, lăsați-le pe loc.

• Omorâți căpușa vie prin una dintre următoarele metode: introduceți-o într-un recipient închis ermetic, înfășurați-o strâns în bandă adezivă, aruncați-o în vasul de toaletă și trageți apa sau introduceți-o în alcool. Nu striviți căpușa între degete.

• După îndepărtarea căpușei, curățați temeinic zona mușcăturii și mâinile cu apă și săpun, alcool sanitar sau dezinfectant pentru mâini.

• Dacă găsiți o căpușă fixată pe corp, este posibil să mai existe și altele. Examinați cu atenție întregul corp și îndepărtați imediat orice altă căpușă identificată.

Atenționare: nu folosiți vaselină, căldură, ojă sau alte substanțe pentru a încerca să determinați căpușa să se desprindă de piele. Aceste metode o pot irita și pot determina eliminarea în piele a unor fluide infectate provenite din corpul căpușei.

Evitați testarea căpușei

Persoanele care au îndepărtat o căpușă se întreabă uneori dacă ar trebui să o trimită la analize pentru a afla dacă este infectată. Deși anumite organizații comerciale oferă asemenea servicii, în general testarea căpușelor nu este recomandată, din următoarele motive:

• Laboratoarele care testează căpușe nu sunt obligate să respecte aceleași standarde stricte de control al calității ca laboratoarele de diagnostic clinic. Rezultatele testării căpușei nu trebuie folosite pentru luarea deciziilor terapeutice.

• Un rezultat pozitiv, care arată că respectiva căpușă conține un microorganism patogen, nu înseamnă neapărat că persoana mușcată a fost infectată.

• Un rezultat negativ poate crea un fals sentiment de siguranță. Este posibil să fi fost mușcat, fără să știți, de o altă căpușă infectată.

• Dacă ați fost infectat, probabil că simptomele vor apărea înainte ca rezultatele testării căpușei să fie disponibile. Dacă vă îmbolnăviți, nu trebuie să așteptați rezultatele acestor analize înainte de începerea tratamentului adecvat.

Monitorizarea ulterioară

Dacă în interval de câteva săptămâni după îndepărtarea unei căpușe apare o erupție cutanată sau febră, consultați medicul.

Comunicați-i medicului: că ați fost mușcat recent de o căpușă; când s-a produs mușcătura; locul în care este cel mai probabil să fi intrat în contact cu căpușa.

Traducere după CDC.