Mana strainaDeşi medicina modernă a făcut progrese formidabile în multe domenii, chiar şi în cel al „cartografierii” genomului uman, există încă aspecte ale sănătăţii omului pe care nu le înţelegem în întregime. Sindromului mâinii străine este unul dintre aceste mistere – cei care suferă de el au o mână, de obicei cea non-dominantă, care se comportă ca şi cum ar avea o minte proprie.

SangeExistă mai multe grupe diferite de sânge. Acestea conţin diverse tipuri de celule şi nenumărate molecule care oferă corpului substanţele nutritive necesare pentru ca el să funcţioneze corespunzător. Cele două mari tipuri de celule din sânge sunt globulele albe şi cele roşii. Globulele roşii reprezintă aproape 45% din volumul sângelui. Cele albe reprezintă mai puţin de 1%. Ceea ce rămâne e cunoscută drept plasmă sanguină şi reprezintă aproximativ 55% din volumul sângelui.

Când cineva spune că o substanţă dă dependenţă, asta poate însemna două lucruri: că provoacă o dependenţă fizică, atunci când corpul tău începe să depindă de prezenţa unei anumite substanţe pentru bunăstarea sa fizică şi că a început să modifice procesele obişnuite pentru a se adapta la noua normalitate artificială. Lipsa bruscă a acelei substanţe nu-i va da corpului suficient timp să compenseze pentru ea. Efectele vor fi simptomele specifice sevrajului, precum greaţa, vărsăturile, dureri în piept, dureri de cap şi musculare, convulsii, transpiraţie incontrolabilă şi dificultăţi de respiraţie.

Transpiratie palmeAi fost vreodată pe marginea unei stânci sau te-ai uitat pe fereastră din vârful unui zgârie-nori şi mâinile au început să-ţi transpire? Sau poate se întâmplă atunci când eşti pe cale să vorbeşti în faţa unui public? Persoana care te-a prezentat ţi-ar putea da mâna şi ar spera că n-ai venit direct de la baie, pentru că palmele tale sunt mai ude ca un burete în apă. Deci ce se întâmplă aici?

Creier uman. Viziune artistAvertisment onest: înregistrarea de mai jos înfăţişează imagini HD ale unui creier uman proaspăt disecat. În mod deloc surprinzător, sunt parcă puţin prea edificatoare, dar şi complet fascinante, asta fără a mai menţiona faptul că prezintă un creier foarte diferit de cel pe care probabil vi-l imaginaţi.

"Singurul lucru de care trebuie să ne fie teamă este însăşi frica", a spus Franklin D. Roosevelt. S-ar putea să se fi referit la ceea ce şi cercetările au demonstrat şi anume că oamenii sunt dispuşi să îndure un pic mai multă durere, dacă astfel îşi petrec mai puţin timp în aşteptarea acesteia. Teoriile clasice ale luării deciziilor presupun că oamenii se grăbesc spre o recompensă de moment şi amână pedepsele, pentru că suntem obişnuiţi să dăm mai puţină greutate evenimentelor ce vor surveni într-un timp mai îndepărtat.

Ce se întâmplă atunci când ai o dizabilitate atât de stânjenitoare încât celor care suferă de ea le este frică să vorbească despre aceasta? Tessa Miller a scris un eseu incredibil despre cum e să trăiești cu sindromul colonului iritabil, explicând ce înseamnă să trăieşti cu o dizabilitate invizibilă. Este incredibil de emoţionant, transmiţând, de asemenea, multe informaţii referitoare atât la boală, cât şi la tratamentele de ultimă generaţie folosite de Miller.

Cel mai scurt şi cel mai simplu răspuns la această întrebare este: prin intermediul reacţiilor chimice dintre atomii şi moleculele din corp. Dacă toate acestea par puţin dificil de înţeles, daţi-mi voie să vă ofer un răspuns mai lung care, în mod evident, devine puţin mai „tehnic". Pentru aceasta este necesar mai întâi să vă explic puţin ce este electricitatea. Dacă ştiţi deja ce este ea atunci nu ezitaţi să săriţi următoarele paragrafe. Dacă nu, citiţi mai departe!

Un nou studiu realizat pe 2.929 de copii în vârstă de 5 ani a descoperit o legătură între consumul de băuturi carbogazoase şi comportamentul agresiv. Cercetătorii americani au descoperit că acei copii care consumă mai multe băuturi carbogazoase sunt mai predispuşi să fie agresivi, să aibă tulburări de atenţie, să se implice în bătăi şi să distrugă bunurile celorlalţi (Suglia şi colaboratorii, 2013).

CreierMit: Alcoolul distruge celulele creierului. Ca susţinere a afirmaţiei anterioare, se spune că alcoolul pur distruge celulele din creier precum şi multe alte tipuri de celule, motiv pentru care este atât de folosit ca dezinfectant. Cu toate acestea, studii recente arată că alcoolul ingerat, dacă nu este în cantitate suficientă pentru a te ucide, nu trece în sânge în cantitate suficient de mare pentru a distruge celulele creierului.

În prezent, în aproape orice revistă destinată publicului larg pe care o răsfoiţi sau pe orice site web de pe Internet pe care îl accesați se poate citi despre o nouă amenințare înfricoșătoare: radiaţiile emise de telefoanele mobile sunt periculoase şi provoacă, probabil, tumori cerebrale sau alte tipuri de cancer, putând să vă prăjească creierul ca pe un ou sau precum floricelele de porumb.

Mit: să înoţi la mai puţin de o oră (uneori şi în varianta mai puţin de 30 de minute) după ce ai mâncat este periculos şi te poate faci să ai crampe şi să te îneci. Mulţi cred că nu ar trebui să înoţi timp de cel puţin o oră după ce ai mâncat, pentru că ar putea fi periculos. Această vorbă din bătrâni le-a fost spusă copiilor din întreaga lume şi a devenit o regulă mai mult sau mai puţin populară a siguranţei când vine vorba de înot.

De ce este iodul adăugat în sare? Când în 1811 Bernard Courtois a observat fumul violet produs atunci când era curăţat rezervorul de extracţie al algelor marine, nu şi-a imaginat câtuşi de puţin că pregătea terenul pentru una dintre cele mai importante descoperiri din domeniul nutriţiei din istorie. Să revenim un pic. Courtois deţinea o fabrică care producea azotat de potasiu, cunoscut mai bine sub numele de salpetru.

LapteProdusele lactate sunt cele mai bune surse de calciu din dietă, iar calciul este principalul mineral din oase. De aceea, autorităţile din domeniul sănătăţii recomandă să bem trei pahare de lapte pe zi. Totuşi, situaţia pare să fie ceva mai complicată… ţările cu cei mai mulţi consumatori de lactate au cei mai mulţi bolnavi de osteoporoză.

Experimentul pe care James Simpson s-a hotărât să-l facă, a continuat chiar dacă iepurii au murit. Şi această decizie a fost menită să aibă un impact atât de mare asupra medicinei, încât peste 100.000 de scoţieni recunoscători s-au aliniat pe străzile din Edinburgh în 1870, în timpul trecerii cortegiului funerar, pentru a-l omagia. Mulţi au fost operaţi sau au dat naştere copiilor fără a simţi durere datorită marii descoperiri ale lui Simpson: cloroformul.

Aţă dentarăÎn urmă cu câţiva ani, Gazeta din Montreal avea un titlu uluitor pe prima pagină: "Dacă nu folosiţi aţa dentară riscaţi să muriţi". Un alt exemplu de jurnalism senzaţional, mă gândeam eu. Dacă nu folosim aţa dentară riscăm să ne pierdem dinţii, nicidecum viaţa. Apoi, odată ce am început să citesc articolul, am realizat că, deşi este posibil ca titlul să fi fost un pic exagerat, aceasta este o chestiune controversată.

VirusUnele vaccinuri par să ne furnizeze o multitudine de beneficii suplimentare. Oare a venit timpul să privim baza medicinei moderne dintr-o nouă perspectivă? Uită-te la umărul stâng: dacă ai peste 24-26 ani aproape sigur ai pe umăr o cicatrice circulară. Îţi aminteşti cum a ajuns acolo?

Fetiţă simţind durereTeoriile care sugerează că durerea poate fi eliminată sau stăpânită prin controlarea furiei sunt greu de demonstrat. Mai multe studii au investigat acest lucru, însă rezultatele sunt în general contradictorii. Este posibil ca factori precum vârsta, sexul, hormonii, predispoziţia genetic să influenţeze puternic rezultatele experimentele.

Ce sunt nitraţii? Ionul nitrat (azotat) este alcătuit din oxigen şi nitrogen (azot) şi se găseşte în mod natural în pământ, unde serveşte ca sursă de azot plantelor, fiind necesar creşterii acestora. Azotul, potasiul şi fosforul sunt cele trei minerale ce sunt esenţiale dezvoltării plantelor.

Exercitiu fizicTe mănâncă foarte tare pielea atunci când alergi, mergi pe bicicletă sau ridici greutăţi? Dacă da, ai putea suferi de o alergie care-ţi provoacă mâncărimi atunci când faci exerciţii fizice. Cea mai tare alergie din lume? Sigur, poate – asta dacă nu ai forma care face un iad chiar şi din urcatul scărilor.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro