Spune-ți opinia!

Neuronii şi mintea umanăSunt gândurile, sentimentele, amintirile ori acţiunile noastre rezultatul unei simple interacţiuni între unităţile de bază ale creierului uman - neuronii - ori conştiinţa unui om reprezintă mult mai mult decât atât? Urmăriţi în continuare o scurtă sinteză a ceea ce se cunoaşte şi a ce se aşteaptă încă a fi desluşit.

Spune-ți opinia!

Făt umanFiinţa umană îşi are punctul de plecare în îngemănarea dintre ovul şi spermatozoid. Dar ce se întâmplă cu ovulul fecundat şi cum se dezvoltă acesta în aşa fel încât un nou om să se nască? Urmăriţi în continuare o scurtă prezentare a stadiilor iniţiale de dezvoltare a embrionului uman - de la ovulul nefecundat până la embrionul de 8 săptămâni.

Spune-ți opinia!

evolutie - partea 6Acesta este ultimul episod al seriei dedicate evoluţionismului şi dovezilor în favoarea acestei teorii ştiinţifice. Descoperiţi ce este o pseudogenă şi care este semnificaţia prezenţei pseudogenelor la mai multe specii. De asemenea, aflaţi ce sunt retrovirusurile şi în ce fel susţine existenţa acestora teoria evoluţiei (video inclus).

Spune-ți opinia!

EvolutionismSeria dedicată evoluţiei vieţii continuă cu episodul al cincilea, în cadrul căruia sunt prezentate noi dovezi în sprijinul teoriei: existenţa proteinelor omniprezente şi mecanismul fingerprinting-ului ADN pentru demonstrarea existenţei unui strămoş comun al diferitelor specii studiate (video inclus).

Spune-ți opinia!

Evolutie-partea4Seria dedicată evoluţiei vieţii pe planeta noastră continuă cu episodul al patrulea, în cadrul căruia sunt prezentate subiecte precum viteza de evoluţie a speciilor, dezvoltarea fătului şi indiciile oferite de acest proces privind evoluţia unei specii, dar şi aspecte legate de structurile moleculare comune tuturor organismelor vii.

Spune-ți opinia!

Virus vaccin În contextul noii gripe, gripa porcină, dacă aţi avut cel mai mic interes asupra subiectului, cu siguranţă aţi aflat că cercetătorii se străduiesc să găsească un vaccin împotriva virusului ce provoacă boala. Dar cum funcţionează un vaccin şi cum ne protejează acesta de infecţia cu un microb? Din ce este constituit un vaccin?

Spune-ți opinia!

CromozomExistă o mulţime de idei ce ţin de cultura populară privitoare la ce trebuie făcut pentru a decide sexul viitorului copil. Din păcate, majoritatea lor sunt nefondate. Aflaţi în acest articol care este mecanismul prin care se decide sexul copilului; de asemenea, vă puteţi familiariza cu câteva concepte fundamentale din genetică.

Spune-ți opinia!

Populaţia globului este estimată astăzi, în luna mai a anului 2009, la 6.77 miliarde locuitori. Ţările cu cea mai mare populaţie sunt:
- China - 1.329.740.000 locuitori;
- India - 1.145.174.000 locuitori;
- Statele Unite - 305.924.270 locuitori;
- Indonezia - 229.631.355 locuitori;
- Brazilia - 190.765.170 locuitori;
- Pakistan - 166.137.500 locuitori;
- Bangladeş - 155.688.660 locuitori.

Ştim, aşadar, câţi oameni trăiesc astăzi pe Pământ. Desigur, deşi cifrele de mai sus par că sunt rezultate în urma numărării până la ultimul a locuitorilor ţărilor, în fapt sunt aproximări ale specialiştilor. Dar întrebarea noastră este: câţi oameni au trăit vreodată din momentul în care se consideră că a apărut omul pe Terra? În acest caz eroarea probabilă este şi mai mare. Iată totuşi o aproximare făcută în anul 2002 de Population Reference Bureau.

Spune-ți opinia!

Dinte Cu toţi trecem mai devreme sau mai târziu pragul dentistului... După cum aţi observat, de multe ori doctorul doar "îşi face meseria", neavând timp pentru prea multe explicaţii. Dacă vreţi să ştiţi care este cauza apariţiei cariilor şi cum vă puteţi feri de ele, care este diferenţa dintre placă bacteriană și tartru etc., citiţi acest articol.

Spune-ți opinia!

 

credit:www.redbubble.com

 

Căscăm atunci când suntem plictisiţi, obosiţi, ne e somn, abia ne-am trezit ori suntem într-o încăpere neaerisită, cu puţin oxigen. De ce căscăm? Multă vreme s-a crezut că, în fapt, căscatul ar fi un act reflex ce ar avea scopul de a asigura mai mult oxigen organismului, dat fiind că o cantitate mai mare de oxigen măreşte viteza de circulaţie a sângelui, întăreşte muşchii şi - dacă suntem pe pragul să adormim la şedinţă - ne mai ţine în stare de veghe pentru o vreme. Sunt însă dovezi că nu este aşa, căscatul nu asigură o cantitate mai mare de oxigen în sânge, dimpotrivă (după cum se arată în numărul din noiembrie-decembrie  2005 al revistei American Scientist).

Spune-ți opinia!

Sistemul circulator include: circulaţia pulmonară, circulaţia sistemică şi circulaţia coronară (a inimii). Circulaţia pulmonară este acea porţiune a sistemului circulator în care sângele fără oxigen este dus de la inimă la plămâni şi, în sens invers, sângele oxigenat de la plămâni este dus către inimă. Circulaţia sistemică este partea din sistemul cardiovascular - artere şi vene - în care sângele oxigenat pleacă de la inimă către tot organismul, pentru a se întoarce apoi, sărăcit, tot la inimă şi apoi plămâni. Circulaţia coronară este formată din artere şi vene coronare şi constă în circulaţia sângelui în interiorul muşchiului inimii, căci acesta este atât de gros, încât cere o irigare separată cu sânge.

 

Sistemul circulator

 

Spune-ți opinia!

Gripa porcinăÎn luna martie 2009, în Mexic a izbucnit o epidemie de gripă porcină. Virusul a provocat deja victime în Mexic şi a depăşit graniţele continentului nord-american, ajungând în Europa şi celelalte continente. Citiţi în acest articol cum funcţionează gripa porcină, cum se transmite, care sunt simptomele, dacă există medicamentaţie şi cum ne protejăm.

Spune-ți opinia!

Celule roşiiAnemiile reprezintă o categorie de boli ce au fost şi sunt subapreciate de doctori şi pacienţi deopotrivă. Numai că anemiile nu sunt, aşa cum mulţi pot crede, doar semnul unei carenţe de vitamine care se poate remedia cu o cură de fructe şi legume. Cauzele anemiei sunt multiple, de multe ori boala fiind însoţită de alte boli mai grave.

Spune-ți opinia!

Evoluţia vieţii III Folosind datele existente despre dinamica speciilor moderne şi ratele lor de extincţie, se poate spune că majoritatea organismelor sunt supuse dispariţiei ca specie. Majoritatea speciilor fosile descoperite nu au cum fi adevăraţii strămoşi comuni ai speciilor moderne, ci mai degrabă organisme înrudite care au sfârşit prin a dispărea.

Spune-ți opinia!

Arbore filogeneticSeria dedicată evoluţiei vieţii pe planeta noastră continuă cu episodul al doilea, în cadrul căruia sunt prezentate subiecte precum secvenţele fosile, organele vestigiale, biogeografia, anatomia comparativă şi erorile de design, toate reprezentând piloni importanţi ai teoriei evoluţionismului.

Spune-ți opinia!
Trecerea oaselor de la nivelul maxilarului la cel al urechii medii
Oase care se găsesc la nivelul maxilarului la reptile şi în urechea mijlocie la mamifere

În România, procentul celor declaraţi credincioşi  este în jur de 80%. Cu toate acestea, credem, teoria evoluţionistă este acceptată în bună măsură ca teoria care explică apariția și evoluția omului. În cele ce urmează vă prezentăm o serie de şase episoade dedicate evoluţiei, în care încercăm o ilustrare cât mai sugestivă a teoriei şi  demontarea unor mituri privitoare la aceasta.

Spune-ți opinia!

Ce este apendicele?

Apendicele este un un segment al intestinului, de forma unui tub, care se găseşte în abdomenul drept inferior, conectat la cecum, aproape de intersecţia dintre intestinul gros şi intestinul subţire. Are lungimea de aproximativ 10 cm şi un diametru de circa 8 milimetri.

Spune-ți opinia!

Desigur, răspunsul depinde de la caz la caz, în funcţie de rezistenţa şi voinţa fiecăruia. Omul care a înregistrat recordul, stând treaz pentru aproape 11 zile (264 de ore) este Randy Gardner (n.1946). Acesta, în 1964, în cadrul unui experiment organizat de cercetătorul William C. Dement de la Universitatea Stanford, a reuşit să nu doarmă, fără nici un stimulator special antisomn, pentru o perioada menţionată mai sus, depăşind recordul deţinut la acea dată de Tom Rounds de 260 de ore.

Ce se întâmplă dacă nu dormim?

După o perioadă mai lungă de nesomn (o noapte albă, de pildă) abilităţile obişnuite ale creierului sunt afectate. Ne simţim obosiţi, iritaţi şi ne lipseşte concentrarea obişnuită. Partea creierului ce controlează limbajul, memoria de scurtă durată şi simţul timpului funcţionează în regim de avarie. Performanţele organismului după numai o noapte de nesomn scad dramatic, fiind practic echivalente cu cele manifestate la o alcoolemie de 0,05% (două pahare de vin). Capacitatea de lua decizii raţionale şi în timp util este, de asemenea, diminuată. (Citiţi aici despre rolul somnului)

Spune-ți opinia!

ADNEvoluţia este definită ca modificarea patrimoniului genetic al omenirii. Dacă omul evoluează ori îşi păstrează constant patrimoniul genetic este subiect de dezbatere printre oamenii de ştiinţă, dar în ultimii ani, o concluzie în această privinţă începe să se impună.

Spune-ți opinia!

După cum mulţi ştiu, balenele şi delfinii sunt mamifere ce au nevoie să respire pentru a trăi. Pe de altă parte ştim că aceste animale marine dorm. Prin urmare, apare întrebarea: cum reuşesc ele să doarmă fără să se înece?

În urma observaţiilor făcute pe delfini şi balene s-au putut distinge două moduri de odihnă: a. dorm plutind în poziţie orizontală ori verticală ori b. înoată încet în timp ce dorm, alături de alţi "confraţi". Atunci când dorm şi înoată în acelaşi timp, în fapt mamiferele sunt într-o stare de semi-veghe.

Atunci când au pui, balenele şi delfinii-mamă sunt obligaţi să înoate pentru câteva săptămâni fără încetare, ţinând puii în siajul lor. În caz contrar puii s-ar îneca, întrucât aceştia nu au suficientă grăsime la naştere pentru a putea înota cu uşurinţă. Iar un efort prea mare i-ar slăbi, i-ar face sensibili la boli şi pradă uşoară pentru alte animale.

 

 

La delfini s-a observat un lucru foarte interesant: atunci când se odihnesc, jumătate din creier rămâne activă şi ochiul din cealaltă emisferă rămâne deschis, animalele fiind astfel atente la eventualele pericole. În acelaşi timp, această stare le permite controlul nevoii de oxigen. După aproximativ 2 ore cele două emisfere îşi predau una alteia atribuţiunile. În felul acesta delfinii dorm până la 8 ore pe zi.

 

 

Mamiferele marine îşi pot ţine respiraţia mai mult decât toate celelalte mamifere. Plămânii acestora sunt mai mari şi reţin o cantitate mare de oxigen la fiecare inspiraţie. În plus, atunci când se scufundă oxigenul este direcţionat doar către acele părţi ale corpului ce au mare nevoie de el (creier, inimă, muşchi etc). Toleranţa la dioxid de carbon este mai mare decât la celelalte mamifere, până la niveluri de CO2 care ar fi fatale omului. Numărul de respiraţii pe minut al unui delfin se reduce la 3-6 respiraţii atunci când se odihneşte (faţă de 8-12, atunci când este activ).

Trebuie spus că sunt şi cazuri când aceste mamifere se asfixiază din pricina lipsei oxigenului: atunci când se prind în plasele pescarilor ori, în cazul puilor, când ajung prea târziu la suprafaţă pentru a lua prima gură de aer proaspăt.

 


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro