UnghiiVarianta scurtă este aceea că nu există vreun răspuns cunoscut şi 100% definitiv cu privire la motivul pentru care unghiile cresc în ritmuri diferite. Cu toate acestea, există o teorie foarte plauzibilă (care explică şi de ce unghiile de la mâini şi picioare cresc în ritmuri foarte diferite), susţinută de o mulţime de dovezi auxiliare. Pentru a pricepe în întregime ce se petrece, este important să înţelegem cum cresc mai exact unghiile.

Scalp fara matreataAh, mătreaţa! Chestia albă asemănătoare unor fulgi pe care o vedem pe umerii oamenilor fără adăpost de pretutindeni. Am văzut cu toţii în faţa noastră la supermarket un tip care arată ca şi cum tocmai ar fi ieşit dintr-o furtună de zăpadă. V-aţi întrebat vreodată ce cauzează această hibă stânjenitoare în igiena noastră?

În zilele noastre, doar plimbându-te nonşalant printre raioanele magazinelor alimentare, poţi găsi o mulţime de produse fără gluten. De la pâine integrală fără gluten la premix pentru negrese cu ciocolată Betty Crocker, piaţa alimentelor fără gluten a explodat în decursul ultimului deceniu. Dar chiar e glutenul atât de nociv pentru tine? Ar trebui ca o persoană obişnuită să elimine glutenul din regimul ei alimentar? Care e treaba cu glutenul?

Se susţine că dietele vegane au dovezi importante care le sprijină, că pot face oamenii să piardă în greutate şi că pot chiar să amelioreze bolile grave. Totuşi, susţinătorii acestei diete nu ne spun de obicei tot adevărul. Ei vor să ne facă să credem că există dovezi incontestabile în favoarea acestei diete. Însă în realitate, aceste dovezi sunt slabe. Adevărul este că dietele vegane pot funcţiona, cel puţin pentru unele persoane.

FripturaProteinele sunt foarte importante. Dacă nu obţinem o cantitate suficientă din dietă, sănătatea noastră şi alcătuirea organismului suferă. Cu toate acestea, există păreri foarte diferite asupra cantităţii de proteine de care avem de fapt nevoie. Majoritatea organizaţiilor din domeniul nutriţiei recomandă un aport destul de redus de proteine.

"Dintr-o dată toată lumea a devenit o adunătură de lacomi şi leneşi? Toţi în acelaşi timp? Vreau să spun, reveniţi la realitate" - Dr. Robert H. Lustig Există multe lucruri greşite în dieta modernă, însă cantitatea foarte mare de zahăr adăugat reprezintă cel mai rău aspect. Numeroase studii arată că zahărul, mai mult decât alte ingrediente din dietă, poate duce la îmbolnăvirea de diabet, boli de inimă şi chiar cancer (1, 2, 3).

Grăsimile din dietă reprezintă un subiect ce a stârnit multe controverse. Veţi vedea oameni care au păreri foarte diferite despre grăsimile animale, uleiurile de seminţe şi de fapt despre aproape orice. Însă una dintre puţinele grăsimi despre care majoritatea oamenilor sunt de acord că este sănătoasă este uleiul de măsline extravirgin. Acesta, parte a unei diete mediteraneene, este o grăsime tradiţională care a fost un model de dietă pentru unele dintre cele mai sănătoase populaţii din lume. Există câteva cercetări în legătură cu efectele uleiului de măsline asupra sănătăţii. Aceste studii arată că acizii graşi şi antioxidanţii pe care îi conţine au efecte benefice pentru sănătate, cum ar fi reducerea riscului de boli de inimă.

Testosteronul este un hormon steroid din grupa androgenilor. Androgenii influenţează multe caracteristici ale corpului, precum dezvoltarea organelor sexuale masculine, îngroşarea vocii în timpul pubertăţii, forţa muşchilor şi a oaselor şi creşterea părului. În mod interesant, aceiaşi androgeni (cum ar fi testosteronul) pot favoriza creşterea părului într-o zonă a corpului şi s-o inhibe în altele. Aceste diferenţe ne afectează înfăţişarea în mai multe feluri şi se crede că ele depind de factorul genetic. Înainte să vorbim despre motivul pentru care se întâmplă asta, este important să înţelegem cum e produs testosteronul şi cum creşte părul.

Mărul este un fruct, corect? La fel şi banana. Dar ce spuneţi de castravete? Legumă, nu-i aşa? Nu chiar, din perspectivă botanică. Vestea bună este că, din punct de vedere nutriţional, în ceea ce priveşte alimentele pe care ar trebui să le consumaţi zilnic, fructele şi legumele sunt de obicei puse laolaltă, deci puteţi pur şi simplu să vă alegeţi favoritele şi să mâncaţi liniştiţi, fără să aveţi vreo diplomă în domeniul ştiinţelor. Vestea surprinzătoare este aceea că, din punct de vedere ştiinţific, multe din alimentele la care ne referim drept legume sunt, de fapt, fructe!

Nutriţia este foarte controversată. Uneori se pare că oamenii nu pot cădea de acord asupra niciunui subiect. Însă există şi unele excepţii: câteva subiecte care ţin de domeniul nutriţiei care nu sunt controversate. Iată mai jos 11 adevăruri universale asupra cărora, în fapt, oamenii pot cădea de acord.

Produsele lactate sunt controversate în zilele noastre. Acestea sunt considerate de către organismele de sănătate ca fiind alimente esenţiale pentru sănătatea oaselor. Însă alţi experţi nu sunt de acord şi cred că laptele este dăunător şi ar trebui evitat. Desigur, nu toate produsele lactate sunt la fel. Ele pot varia foarte mult, în funcţie de modul în care au fost crescute vacile şi de modul în care au fost procesate produsele lactate.

Unul dintre cele mai cunoscute experimente din domeniul evoluţiei este experimentul profesorului Richard Lenski. Pregătirea experimentului e foarte simplă. Lenski a cultivat bacterii E. coli pornind de la o singură bacterie, astfel încât intreaga populaţie de celule a avut un singur înaintaş. A împărţit populaţia de bacterii în 12 tuburi identice, având mediu de creştere identic şi le-a lăsat să se reproducă timp de aproximativ 24 de ore.

Imaginaţi-vă următoarea scenă: un lider slab se străduieşte să se menţină la putere, în timp ce indivizi ambiţioşi de rang inferior se străduiesc să-l înlocuiască. Pe măsură ce tensiunea creşte, comunitatea se împarte în două, iar crimele încep să apară, comise de ambele părţi. Se declanşează un război care va dura ani...

Gândeşte-te la vremea când erai copil şi vizitai casa bunicilor. Îţi aminteşti de un miros anume pe care îl simţeai când intrai pe uşă? Mulţi oameni îşi amintesc şi se pare că nu este doar o închipuire. Gerontologul şi autorul cărţii „Un nou rid: ce am învăţat de la bătrânii care nu şi-au arătat niciodată vârsta”, doctorul Eric Shapira, spune că este greu să identifici cauza sau motivul principal al mirosului; e vorba de procesul care are loc în organism pe măsură ce îmbătrânim.

Mai întâi, să ne asigurăm că toată lumea înţelege ce este aceea o calorie. O calorie este doar o unitate de măsură a energiei – cantitatea de energie necesară pentru a ridica temperatura unui gram de apă cu un grad Celsius la o presiune atmosferică standard. Asta e valabil atunci când vorbim despre caloriile din alimente. Mâncarea furnizează energie, iar corpurile noastre au nevoie de aceasta pentru a funcţiona pe parcursul zilei.

Zahărul este cel mai dăunător ingredient din dieta modernă. Conştientizarea efectelor nocive a crescut dramatic în ultimii ani. În ciuda a ceea ce unii oameni ar vrea să vă facă să credeţi, caloriile goale sunt doar vârful aisbergului. Zahărul, datorită cantităţii mari de fructoză poate da peste cap metabolismul. Dacă este consumat în exces, în doar 10 săptămâni poate cauza un nivel mare al colesterolului şi al trigliceridelor, rezistenţă la insulină şi acumularea de grăsime în ficat şi zona abdominală (1, 2).

În anul 2013, dieta paleo a fost cea mai populară dietă din lume. Cu toate acestea, este încă foarte controversată în rândul profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi a organizaţiilor din domeniul nutriţiei. Unii au îmbrăţişat dieta considerând-o sănătoasă şi convenabilă, în timp ce alţii sunt de părere că este dăunătoare. Din fericire, ştiinţa ne poate oferi unele răspunsuri, pentru că până acum au fost efectuate 5 studii cu privire la dieta paleo.

Grâul este în zilele noastre un aliment controversat. Pe de-o parte unii oameni ne spun că este foarte nociv, unii numindu-l chiar otravă. Pe de altă parte, dieteticienii şi guvernul ne spun că grâul integral este parte integrantă dintr-o dietă "echilibrată". Însă, un fapt inevitabil este că oamenii consumă grâu, într-o formă sau alta de mii de ani.

Lupusul, cuvântul latinesc pentru „lup”, este o boală autoimună cronică (pe termen lung). Asta înseamnă că sistemul imunitar al corpului atacă din greşeală ţesuturi sănătoase în loc de bacterii dăunătoare, virusuri sau alte organisme periculoase. În secolul al XIV-lea, lupusul şi cancerul erau amândouă nume obişnuite pentru bolile ulceroase. Cancerul putea afecta orice ţesut, în timp ce lupusul privea exclusiv afecţiuni ale pielii.

Doctor nutritionist si mereÎmi place ştiinţa nutriţiei, dar nu şi cum tinde să fie practicată. Mulţi dieteticieni nu îşi bazează sfaturile pe ultimele descoperiri ştiinţifice (1). Orientarea generală este complet depăşită şi s-a schimbat foarte puţin în ultimele decenii, deşi ştiinţa nutriţiei a evoluat foarte mult.


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro