AcarieniPielea reprezintă cel mai mare organ al corpului omenesc, măsurând aproape 7 metri pătraţi. Deşi subiectul poate părea unul anost, sunt multe lucruri neştiute despre aceasta. Pe parcursul a trei articole veţi putea citi despre structura pielii, acarieni, ultraviolete şi cancer, despre cât de bune sunt şampoanele pentru piele şi păr etc.

RiduriDouă dintre problemele pe care toţi le avem la vârste diferite: acneea şi ridurile. De ce apar acestea şi cum le putem controla? Citiţi acest articol pentru a afla metodele de eliminare a ridurilor - dacă acestea există. De asemenea, aflaţi dacă modul de alimentaţie afectează numărul de coşuri de pe faţa adolescenţilor.

PieleaTemperatura normală a organismului uman este de aproximativ 370 Celsius. Dar ce se întâmplă atunci când facem sport? Cum controlează organismul căldura în exces produsă de muşchi? Pentru a afla acest lucru, modul în care este produs mirosul specific fiecărui om ori cum funcţionează un antiperspirant, citiţi articolul de faţă.

Ideea de a îngheţa oameni, pentru a-i decongela mai târziu în perfectă stare, este una care a făcut carieră în domeniul ştiinţifico-fantastic. Deşi inducerea hibernării prin îngheţare este departe de punerea practică, putem totuşi îngheţa şi stoca celule, ţesuturi şi organe - iar aceasta reprezintă o realizare medicală şi ştiinţifică de o extraordinară importanţă.

Fermierii care deţin culturi rezistente la erbicide, precum cele de porumb sau soia, s-ar putea identifica, în viitorul apropiat, cu personajul Audrey Jr. din filmul Little Shop of Horrors. În filmul respectiv, asistentul unui florist cultivă o plantă pe care o denumește  Audrey Jr., fiind îndrăgostit de colega sa cu același nume. Planta nu este una banală, ci una care necesită sânge pentru a crește, ajungându-se la catastrofe și pierderi de vieți umane.

Întâi de toate trebuie menţionat că mass-media mileniului trei, cu foarte puţine excepţii, este dominată de superficialitate, tendinţa aproape maladivă de a transforma orice nimic în "breaking news", lipsă de autocontrol şi autocenzură (în sensul de limitare a prostiilor propagate non-stop). Pe acest fond, ştirile "senzaţionaliste" despre "alimente minune" ori alimente "apocaliptice", la care trebuie renunţat în regim de urgenţă, pentru că sunt nocive ori chiar letale, abundă.

Alergiile sunt din ce în ce mai prezente în lumea modernă. Febra fânului şi eczemele s-au triplat în ultimii 30 de ani. Dar alergiile reprezintă un subiect de îngrijorare şi confuzie, în acelaşi timp. Deşi 40% din populaţie crede că are alergie la hrană, doar 1-5% din cazuri sunt adevărate. În fapt, doctorii specializaţi în alergii afirmă că cele mai multe din consultaţiile oferite pacienţilor reprezintă încercări de a infirma opinia acestora despre presupuse alergii de care suferă.

Nu se poate să nu fi auzit că dulciurile (ori alte produse bogate în zahăr) pot cauza diabetul. Este posibil să şi crezi asta. Dar este vorba doar de un mit, ca multe altele din domeniile alimentaţiei şi sănătăţii. Nu, dulciurile nu provoacă diabetul. Dacă ar fi aşa, lucrurile ar fi mai simple decât în realitate. Aşadar, simplu fapt de a mânca dulciuri ori alte alimente bogate în zahăr nu duce la apariţia diabetului. În fapt, diabetul apare atunci când ceva se întâmplă în organismul tău, iar acesta nu mai poate transforma hrana în energie.

CeaţăAtunci când vizibilitatea este slabă, numărul de accidente creşte pentru că oamenii nu văd în faţa lor, nu? În fapt, efectul Mandelbaum ne indică faptul că uneori accidentele survin pentru în condiţii slabe de vizibilitate oamenii nu se mai uită pentru a observa ce e în faţa lor. Cei mai mulţi şoferi au experimentat vizibilitatea scăzută.

Rigor mortisDupă ce mori, în câteva ore corpul tău îşi pierde elasticitatea, devine rigid. Dar de ce? Ce se întâmplă în interiorul corpului? Ce face ca muşchii corpului să se contracteze atât de tare, că devine extrem de dificil să mai mişti membrele celui decedat?

Femeie grasăRăspunsul la această întrebare vă va surprinde. În fapt, conform unui articol recent al British Medical Jounal, puţini profesionişti din domeniul medial, doctori, dieteticieni, ştiu răspunsul corect. Atunci când consumaţi mai multe calorii decât are nevoie organismul, excesul de energie se va stoca sub forma trigliceridelor, în aglomerări de celule de grăsime (adipocite sau celule adipoase).

MicrobiomŞtim de multă vreme că intestinele sunt responsabile pentru digestia mâncării şi eliminarea resturilor rezultate. Recent am realizat că în fapt intestinele au o mai mare importanţă, funcţionând ca un mini-creier, afectându-ne starea de spirit şi  apetitul. Cercetări recente sugerează că poate juca un rol în pofta pe care o simţim pentru anumite tipuri de alimente.

Bere recePentru a învinge căldura verii, recurgem la  soluţii adaptate vârstei, sexului ori propriilor obiceiuri: o îngheţată, un suc sau o bere rece etc. Avem impresia că dacă introducem ceva rece în stomac, acesta va calma cumva senzaţia de căldură. Dar ce se întâmplă la nivelul organismului nostru? Ajută acest adaos de "rece"?

VeneFierul este un nutrient care se găseşte în alimentele pe care le ingerăm. Atunci când acesta se combină cu anumite proteine, formează hemoglobina din globulele roşii. Aceste globule roşii sunt importante, întrucât ele transportă oxigenul de la plămâni către restul organismului. Nivelul redus de fier din sânge duce la stări de oboseală. Niveluri foarte reduse pot conduce la afectarea unor organe interne.

Visăm mult şi ne amintim puţin. Mulţi dintre noi avem perioade lungi în care nu ne amintim să fi visat ceva, deşi cu certitudine am visat; doar că nu ne mai amintim. Cum funcţionează amintirea viselor? Ce putem face pentru a ne reaminti ce am visat? Iată două întrebări la care vom răspunde pe scurt  în continuare.

Cine nu ştie că atunci când iei antibiotice este interzis să bei alcool, pentru că alcoolul... ce? Doctori de familie, farmacişti ori rude, toţi ştiu şi ne spun că antibioticele şi alcoolul nu se folosesc în acelaşi timp. Dar cum au ajuns ei să ştie acest lucru? Are o bază ştiinţifică o asemenea afirmaţie ori este doar un mit? Să vedem...

În ultimii ani multe alimente au fost prezentate în alb sau negru, în funcţie de cultura ştiinţifică şi/sau interesele vorbitorilor. Adesea studiile sunt contrafăcute ori sunt interpretate eronat, asta dacă există vreun studiu. Vorbim astăzi despre laptele crud. Este acesta bun ori rău pentru sănătate?

Astăzi avem o bună înţelegere a ceea ce provoacă apariţia bolilor. Ştim despre infecţii, substanţe carcinogene, poluanţi, genetică, anomalii anatomice şi consecinţele unei alimentaţii deficitare. De asemenea, dispunem de tratamente farmaceutice ori chirurgicale, deşi nu sunt mereu ce ne-am aştepta să fie. Dar cel puţin sunt bazate pe ştiinţă.

Cu cât descoperi mai repede o aluniţă canceroasă, cu atât tratamentul este mai uşor şi rezultatele mai bune. Dar nu e uşor de distins între aluniţele inofensive şi cele problematice. Doi din trei australieni în viaţă vor fi diagnosticaţi cu cancer de piele până la vârsta de 70 de ani. Sunt mai multe tipuri de piele, dar cel mai periculos este melanomul. În anul 2010 acesta a fost al patrulea cel mai răspândit în Australia, cu 11.405 noi cazuri.

Cum e mai bine să faci sport: după ce mănânci ori cu stomacul gol? Te ajută să slăbeşti mai repede dacă mănânci mai des, porţii mici, în timpul zilei ori dimpotrivă? Despre mâncatul seara ori pe timpul nopţii există două opinii opuse: prima susţine că nu contează când mănânci, ci cât mănânci, iar cea de-a doua că mâncatul seara târziu ori noaptea duce la acumularea de grăsime mai rapid. Unde-i adevărul?


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro