Andreas VesaliusAndreas Vesalius (1514-1564) este considerat părintele anatomiei moderne şi fondatorul medicinei moderne. A fost primul om care a realizat disecţii de cadavre umane la scară largă, studiind corpul omenesc cu o precizie nemaiîntâlnită până atunci.

 

 

Dacă Hipocrate este denumit părintele medicinei pentru că a fost primul care a înţeles că nu există boală, ci boli, fiecare cu cauza şi tratamentul său, cât şi că rolul medicului este să găsească diagnosticul corect şi să aplice tratamentul corespunzător acelui diagnostic, Andreas Vesalius este creditat cu titlul de părinte al anatomiei moderne.

A fost primul care a realizat disecţii pe cadavre umane, scoţând în evidenţă structura corpului omenesc cu un grad de precizie nemaiîntâlnit până atunci şi corectând astfel greşelile marelui medic al antichităţii Galen. Vesalius a format o generaţie nouă de medici care s-au specializat şi ei în disecţii, ducând astfel la noi descoperiri în medicină. În continuare, povestea lui Andreas Vesalius.

Andreas Vesalius. Pictura de Tintorretto

Andreas Vesalius (1514-1564) - în imaginea de mai sus (credit: Wikimedia Commons) înfăţişat de pictorul Tintorretto - este considerat părintele anatomiei moderne şi fondatorul medicinei moderne. A fost primul om care a realizat disecţii de cadavre umane la scară largă, studiind corpul omenesc cu o precizie nemaiîntâlnită până atunci. A corectat multe erori ale marelui său predecesor Galen, care scrisese un tratat despre oameni bazat pe disecţii pe animale. Andreas Vesalius a dărâmat tabuul disecţiilor pe cadavre de oameni, fapt care a permis fondarea medicinei moderne.

 

Se naşte la Bruxelles, Belgia (1514)

Andreas Vesalius s-a născut în 1514 la Bruxelles, în Belgia de astăzi. Tatăl şi bunicul său fuseseră medici la curtea Sfântului Imperiu Roman (de Naţiune Germană). De mic copil, visul lui a fost să fie şi el medicul curţii acestui imperiu. A manifestat de la o vârstă fragedă interes pentru biologie şi în special pentru anatomie. Cea mai bună metodă de a studia anatomia unei specii este, evident, disecţia. Încă de mic copil, Andreas Vesalius a realizat disecţii pe câini şi pisici fără stăpân sau pe şobolanii pe care îi prindea prin ogradă.

 

 

Student la Universitatea din Leuven, Belgia (1530)

La vârsta de doar 16 ani, în 1530, a devenit student la medicină la Universitatea din Leuven, o universitate situată la doar 30 de km de Bruxelles, oraşul unde locuia familia sa. Interesul său pentru anatomie a devenit tot mai mare şi în scurt timp a învăţat tot ce se ştia la acea vreme în acest domeniu, adică aproximativ aceleaşi noţiuni cunoscute şi cu 1300 de ani înainte, în antichitate. Pe atunci, medicul Galen din Imperiul Roman a realizat foarte multe disecţii pe animale, iar pe baza acelor observaţii a realizat un atlas anatomic al ... omului! Este drept că sunt foarte multe asemănări între anatomia omului şi cea a mai multor mamifere, dar există şi diferenţe importante. Atunci pur şi simplu se presupunea că anatomia omului este aceeaşi cu cea a animalelor, mai ales că exista un tabu în ceea ce priveşte disecţiile de cadavre umane. Dar cum să cunoşti corpul omenesc fără disecţii?

În secolul precedent, totuşi, avuseseră loc nişte disecţii de cadavre umane, odată cu Renaşterea şi dorinţa omului de a-şi cunoaşte mai bine anatomia. Totuşi, acţiunile erau sporadice şi nu aveau urmări pe plan ştiinţific. De exemplu, chiar şi marele artist Leonardo Da Vinci realizase disecţii de cadavre şi aceasta îi permisese să realizeze celebrele sale diagrame ale corpului omenesc privit din exterior. Dar el nu mersese mai departe. De asemenea, la universităţile de medicină erau permise disecţiile. Numai că studenţii nu le realizau ei înşişi. Se citea din cartea lui Galen, veche de 1300 de ani, iar un bărbier diseca un cadavru şi le povestea ceea ce vedea. Studenţii nici măcar nu stăteau în jurul lui să privească!

Pare într-adevăr şocant, dar chiar aşa se făceau studiile de medicină pe la 1530, când micul Andreas Vesalius, la nici 16 ani, începe studiile de medicină la Universitatea din Leuven. Începe să realizeze singur disecţii de cadavre, activitate legală în cadrul universităţii. Îşi dă seama rapid că avea acces la prea puţine cadavre faţă de cât de puţin se ştia despre corpul uman. Atunci, profitând de influenţa pe care tatăl său o avea la curtea regelui din poziţia de medic regal, Andreas Vesalius aranjează ca execuţiile criminalilor să aibă loc exact atunci când avea el nevoie de cadavre proaspete pentru noi analize. Cu cât realiza mai multe disecţii, cu atât îşi dădea seama cât de complex e organismul uman şi de cât de puţin se ştie despre el. De asemenea, începe deja să descopere primele contradicţii cu ceea ce Galen afirma despre organismul uman.

 

Student la Universitatea din Paris (1533)

De aceea, la 19 ani, în 1533, pleacă la Paris, pentru a-şi completa studiile în medicină la o universitate mai importantă. Aici nu doar şi-a continuat studiile universitare, dar şi-a cultivat şi noua sa pasiune pentru disecţii. Aşa că a fost nevoit să mai încalce un tabu, fapt considerat inacceptabil şi astăzi: furtul cadavrelor din morminte. Da, chiar aşa făcea. Urmărea înmormântările şi apoi fura cadavrul proaspăt pentru disecţii. Sau alteori mergea în cartierele sărace unde oamenii sărmani mureau pe stradă, le recupera trupurile neînsufleţite şi le lua acasă. Nu de puţine ori chiar trebuia să se lupte cu câinii vagabonzi pentru aceste cadavre. Cum disecţiile sale erau clandestine, nu trebuia să fie văzut. Aşa că toate acestea aveau loc pe timpul nopţii, iar cadavrele stăteau la el în cameră câteva zile bune, până erau studiate în amănunţime. Majoritatea miroseau puternic deja de câteva zile atunci când se debarasa de el, pentru a începe studiile pe un nou cadavru.

În paralel cu disecţiile pe care le realiza singur, a excelat şi la şcoală, unde a fost remarcat de către doi dintre cei mai mari anatomişti ai Europei, care studiau la Paris: Jacob Sylvius şi John Guinter. Vedem aşadar cât de important a fost să facă pasul către o universitate mai mare. Aceştia i-au recomandat să meargă la Universitatea din Padova, care era atunci cea mai bună universitate din lume în domeniul medicinei. A terminat cu brio studiile şi a fost numit conducătorul catedrei de anatomie de la Universitatea din Padova, la doar 29 de ani!

Andreas Vesalius, părintele anatomiei (2)

 


Dacă găsiţi scientia.ro util, susţineţi site-ul printr-o donaţie.

Găzduire 2019: 485 €. Donat: 106.55


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!