Tipărire
Categorie: Biografii. Fizică
Accesări: 40795

ArhimedeCred că am auzit cu toţi de Arhimede  şi de faimosul său principiu care ne-a dat bătăi de cap în gimnaziu. E timpul să realizăm ce rol important a jucat acest om de ştiinţă în domenii precum fizica, matematica, filozofia şi multe altele. Să aflăm aşadar mai multe despre el.

 

 

Viaţa lui Arhimede, pe scurt

Arhimede (în greacă: Αρχιμήδης) este un mare savant grec, principalele lui interese fiind matematica, fizica, astronomia şi ingineria. Fiu al astronomului Fidas, el s-a născut în Siracuza, Sicilia, în anul 287 î. Hr. Totuşi, data naşterii este aproximativă, find bazată pe raţionamentul unui savant bizantin, John Tzetzes. A existat şi o biografie a lui Arhimede scrisă de un prieten de-al său, însă aceasta s-a pierdut, astfel neştiindu-se unele lucruri despre el, cum ar fi dacă a fost vreodată căsătorit sau dacă a avut copii.

Arhimede
Arhimede gânditor, pictură realizată de Domenico Fetti în anul 1620.

 

Arhimede a studiat în Alexandria, Egipt, unde i-a cunoscut pe marii matematicieni Conon din Samos, Dositheos din Pelusion şi Eratostene. A murit în anul 212 î.Hr, în timpul celui de-al Doilea Război Punic, când oraşul Siracuza a fost capturat de romanii conduşi de Generalul Marcus Claudius Marcellus. Se spune că Arhimede studia o diagramă matematică atunci când un soldat a venit la el să îl ducă în faţa Generalului, însă acesta a refuzat, spunând că trebuie mai întâi să îşi termine treaba. Soldatul s-a înfuriat şi l-a ucis pe Arhimede, ale cărui ultime cuvinte ar fi fost: “Nu-mi deranja cercurile", făcând referire la diagrama sa.

 

Moartea lui Arhimede
Arhimede, cerând soldatului roman să nu îi deranjeze cercurile

 

Conform dorinţei sale, mormântul îi este împodobit cu o pictură ce reprezintă un cilindru circumscris unei sfere. Acest mormânt a fost descoperit de Cicero, chestor roman, în anul 76 î.Hr.

 

Arhimede. Mormânt
Mormântul lui Arhimede




Contribuţiile lui Arhimede în domeniul matematicii

 

Arhimede a adus multe contribuţii în matematica teoretică. Este considerat de unii chiar cel mai bun matematician din toată perioada antichităţii. De exemplu, el a folosit calculul infinitezimal într-un mod similar folosirii integralelor - deşi acestea nu erau cunoscute pe atunci - pentru a aproxima valoarea lui π, rezultatul fiind un număr cuprins între 3,1408 şi 3.1429. A avut dreptate, valoarea lui π fiind 3,1415. Să vedem acum câteva dintre lucrările sale axate pe matematică şi în ce constau ele.

Cea mai cunoscută lucrare a sa este Măsurarea cercului” (în greacă: Κύκλου μέτρησις, Kuklou metrēsis), ea conţinând trei teoreme, însă fiind doar începutul unei munci lungi şi anevoioase.

Un alt tratat important este Cuadratura parabolei” („Tetragonismos paraboles”), scris de Arhimede în secolul III î.Hr.  sub forma unei scrisori adresate prietenului său, Dositheus, cuprinzând douăzeci şi patru de teoreme despre parabole.

O altă carte interesantă şi chiar îndrăzneaţă este Calculul firelor de nisip (în greacă: Αρχιμήδης Ψαµµίτης, Archimedes Psammites). Arhimede doreşte să calculeze câte fire de nisip încap în Universul cunoscut până atunci. Pentru a face asta, Arhimede a fost nevoit să estimeze dimensiunea Universului, bazându-se pe modelele existente în acea perioadă, aceasta nefiind însă singura problemă. El trebuia de asemenea să găsească o metodă de a lucra cu numere extrem de mari. Reuşeşte în cele din urmă să enunţe un număr egal cu 1 urmat de 800 de milioane de zerouri, un număr mult mai mare decât firele de nisip ce ar încăpea în univers, pe care le-a estimat  la 1051.

O altă lucrare de care Arhimede era foarte mândru este Despre sferă şi cilindru, motiv pentru care a cerut ca în mormântul lui să fie desenate cele două figuri geometrice. Arhimede demonstrează că raportul dintre aria unei sfere şi cea a cilindrului circumscris este egală cu raportul dintre volumele celor două corpuri (şi anume exact 2/3).

 

Contribuţia lui Arhimede la fizică

Arhimede a scris lucrări importante şi în domeniul fizicii, cum ar fi „Despre echilibrul planelor”, o lucrare compusă din două părţi în care se explică legile pârghiei, care nu erau formulate concret până atunci. De asemenea, este calculat şi centrul de greutate al unor figuri geometrice precum paralelogramul, triunghiul sau pârghia.

În prefaţa cărţii Despre spirale, Arhimede spune că „s-au scurs mulţi ani de la moartea lui Conon”. Conon din Samos, un astronom grec, a murit în anul 220 î.Hr., ceea ce sugerează că unele lucrări au fost scrise când Arhimede avea o vârstă înaintată.

Cea mai importantă lucrare este totuşi Despre corpurile plutitoare, formată din două volume. Aici este formulat Principiul Hidrostaticii care spune că un corp scufundat într-un fluid este împins de către fluid, de jos în sus, cu o forţă egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de către corp.

Conform lui Vitruvius, un scriitor roman, povestea spune că regelui Hieron II din Siracuza i s-a făcut o nouă coroană, iar acesta vroia să ştie dacă este făcută din aur pur sau dacă era amestecată cu argint. Unicul mod de a măsura densitatea coroanei, pe atunci, era topirea şi modelarea sa într-un  obiect cu formă regulată, însă regele nu era de acord cu distrugerea ei. Măcinat de această dilemă, Arhimede găseşte o soluţie atunci când vrea să facă o baie, iar o parte din apa se varsă din cadă atunci când se scufundă în ea. Fericit că are un răspuns, Arhimede iese dezbrăcat pe străzile Siracuzei strigând „Evrika!”, ceea ce înseamnă „Am găsit!”. Reuşind să calculeze densitatea coroanei, el îşi dă seama că aceasta nu este făcută din aur pur, iar hoţul primeşte o pedeapsă pe măsură.

Citiţi şi: "Cum funcţionează legea lui Arhimede?"

 

Arhimede. Evrika
Arhimede descoperă principiul hidrostaticii

Poveste adevărată sau nu, important este că Principiul lui Arhimede este de un real folos şi în ziua de azi, având aplicabilitate în numeroase domenii.

 

Contribuţiile lui Arhimede în domeniul tehnologiei

Nu numai că Arhimede a fost un foarte bun fizician şi matematician, dar a fost şi un mare inventator. Multe dispozitive au fost inventate de el în scopul apărării oraşului Siracuza, cum ar fi catapultele care puteau fi ajustate în aşa fel încât proiectilele erau aruncate la o distanţă variabilă.

Gheara lui Arhimede este o altă armă folosită împotriva navelor romane, în timpul asediului Siracuzei (214-212 î.Hr). Aceasta era formată dintr-un braţ asemănător cu cel al macaralei, de care erau suspendate cârlige cu care puteau fi înşfăcate vasele din apropiere şi zdruncinate puternic sau chiar scufundate.

 

Gheara lui Arhimede
Gheara lui Arhimede

 

Şurubul lui Arhimede este un mecanism spiralat al cărui scop este transferarea apei la un nivel mai înalt. Un scriitor grec ne spune că Arhimede a inventat acest dispozitiv când regele care domnea atunci, Hieron II, i-a cerut să construiască o navă uriaşă. Este vorba despre cea mai mare navă construită până atunci, Siracuzia. Această navă era capabilă să transporte 600 de oameni, plus un templu dedicat zeiţei Afrodita. Unele scrieri sugerează că această invenţie nu era tocmai originală, un mecanism asemănător folosindu-se cu 300 de ani înaintea lui Arhimede pentru irigarea Grădinilor Suspendate din Babilon.

 

Surubul lui Arhimede
Şurubul lui Arhimede

 

Concluzii despre Arhimede

 

Acestea sunt numai câteva dintre cele mai importante invenţii ale lui Arhimede, imaginaţia bogată şi mintea sa genială ajutându-l să creeze numeroase alte dispozitive necesare în acele vremuri.

Am putut vedea o parte din contribuţiile aduse de Arhimede în dezvoltarea ştiinţei, el rămânând pentru totdeauna un savant formidabil, a cărui ingeniozitate nu poate fi trecută cu vederea, şi un exemplu demn de urmat.

Citatul faimos al lui Arhimede este: „Daţi-mi un punct de sprijin şi voi urni Pământul din loc.” (δος μοι που στω και κινω την γην, dos moi pu sto kai kino ten gen).