CAUCHY, AUGUSTIN LOUIS (Paris, 21.08.1789 -Sceaux-Seine, 23.05.1857) a fost un matematician şi mecanician francez. A studiat la Şcoala Politehnică şi la Şcoala de poduri şi şosele din Paris. A predat matematica la Şcoala Politehnică, apoi la Collège de France şi la Sorbona. A fost membru al Academiei de Ştiinţe din Paris. Persecutat pentru vederile sale politice, a primit exilul în Elvetia (în 1830), de unde a fost chemat la Universitatea din Torino ca titular al catedrei de fizică-matematică înfiinţată anume pentru el. A revenit după 9 ani în Franţa, reluându-şi mult mai târziu cariera de profesor de astronomie şi matematică la Sorbona.

A.Cauchy este una dintre gloriile matematicilor franceze; de o productivitate uimitoare, a scris 789 de memorii cu subiecte din toate domeniile matematicii, din mecanică, astronomie şi fizică. A adus contribuţii importante în special la lămurirea noţiunilor de bază ale analizei matematice, ca: funcţie, limită, continuitate; a enunţat un criteriu de convergenţă a seriilor; e considerat unul dintre fondatorii analizei matematice moderne - introducând multă precizie şi rigoare în această ştiinţă.

CARDANO, GIROLAMO (Pavia, 24.09.1501 - Roma, 21.09.1576) a fost un matematician, medic şi filozof italian. Primii şapte ani ai vieţii i-a îndurat cu greu fiind crescut de o doică (departe de mama sa care, nedorindu-l, l-a tratat cu totală lipsă de afecţiune).

În schimb tatăl său s-a preocupat cu grijă de educaţia lui, învăţându-l limba latină, aritmetica, geometria, astrologia. A studiat la Universitățile din Pavia şi Padova, luând doctoratul în medicină. A profesat matematicile la Universitatea din Milano, precum şi medicină, la Pavia, Bologna şi Roma, unde şi-a făcut o mare reputaţie că matematician şi medic.

CANTOR, GEORG FERDINAND LOUIS PHILIPPE (Petersburg, 03.03.1845 - Halle, 06.01. 1918) a fost un matematician german. Acesta a făcut studiile la Universitatea din Zürich, din Berlin şi Göttingen, specializându-se în matematică, filozofie şi fizică. A profesat la Universitatea din Halle, după ce a predat şi în învăţământul liceal la început.

La 39 de ani a suferit o puternică depresie care, deşi diminuată, l-a urmărit toată viaţa, firul zilelor sale sfârşindu-se într-un azil de alienaţi.

Alexandru BuiaGrădina botanică este, azi, o instituţie de cultură şi o zonă de relaxare. Ca instituţie de cultură, ca spaţiu de cercetare a apărut încă din antichitate, grădina botanică  fiind “laboratorul” în care medicii  cultivau plantele de care aveau nevoie în tratarea bolnavilor.

Victor DaimacaLa finele lui 1943 Victor Daimaca trimite către Observatorul Astronomic din Bucureşti o telegramă: „Cometă nouă, mărimea a 8-a în Lynx, pe linia Alfa - Gemini - Ipsilon Ursa Mare, deplasare diurnă 2 grade spre omicron Ursa Mare“.

Eliza Leonida-ZamfirescuEliza Leonida Zamfirescu (n. 10 noiembrie 1887 - d. 25 noiembrie 1973), sora inginerului Dimitrie Leonida, este considerată prima femeie inginer din Europa. Aceasta a fost şefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. Iată-i povestea...

Spiru HaretÎn 1896 Spiru Haret, numit secretar general al Ministerului Instrucţiunii, a propus un proiect de reformă a învăţământului românesc. Noul proiect prevedea gimnaziul unic, divizarea cursului superior de liceu în secţiile clasică, reală şi modernă.

Ecovoiu Al. AlexandruGenome ARTIST este rezultatul unei colaborări interdisciplinare între cercetătorii Departamentului de Genetică ai Univ. din Bucureşti şi experţi IT ai Universităţii Politehnica din Bucureşti. Printre autorii software-ului se află Lect. Dr. Alexandru Al. Ecovoiu.

Nascut pe 8 februariePe 8 februarie 2013 se împlinesc 179 de ani de la naşterea marelui chimist rus Dimitri Mendeleev, creatorul tabelului periodic al elementelor, respectiv 185 de la naşterea părintelui literaturii ştiinţifico-fantastice, popularul scriitor francez Jules Verne.

Radu Ionicioiu, PhDGraţie unui articol recent publicat pe site-ul nostru, am aflat despre o variantă a celebrului experiment cu alegere întârziată (delayed choice) propus de John Archibald Wheeler, variantă al cărei coautor este un cercetător român. Numele său: Radu Ionicioiu.

Giordano BrunoGiordano Bruno s-a născut în 1548 la Nola, în sudul Italiei, fiind teolog şi filozof umanist italian din epoca Renaşterii. Adevăratul său nume era Filippo. Şi-a luat numele de Giordano după ce a devenit călugăr dominican în mănăstirea "San Domenico" de lângă Napoli.

Galileo Galilei. Portret de Ottavio Leoni. DetaliuGalileo Galilei (n. 15 februarie 1564 – d. 8 ianuarie 1642) a fost fizician, matematician, astronom şi filozof italian care a jucat un rol important în Revoluţia Ştiinţifică. Întreaga sa carieră a dus la îmbunătăţirea telescoapelor şi observaţiilor astronomice realizate astfel.

Johannes KeplerPuţini au fost cei marcaţi de atâtea dificultăţi materiale şi suferinţe ca Johannes Kepler, dar acesta şi-a găsit refugiul în cercetarea spaţiilor cereşti infinite, unde mizeriile terestre nu-l mai puteau ajunge. Citiţi în continuare o scurtă biografie a marelui astronom.

Tycho BraheÎn a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, marele om de ştiinţă danez Tycho Brahe (1546-1601) şi-a consacrat viaţa pentru impunerea unui sistem cât mai corect al lumii, fiind astfel considerat unul dintre fondatorii astronomiei moderne.

Nicolaus CopernicNăscut la 19 februarie 1473 în Torun (Thorn), într-o familie poloneză originară din Cracovia, Nicolaus Copernic rămâne orfan la 10 ani. Este apoi crescut şi educat de unchiul său, care dorea să-l îndrepte spre studii de drept canonic.

Frederick SangerScopul suprem al geneticii a fost realizarea unei hărţi a genomului uman, peste 100.000 de gene şi milioane de perechi de baze. Toate aceste cercetări ştiinţifice nu ar fi fost posibile fără munca unui biochimist britanic – Frederick Sanger.

Nicolaus StenoNicolaus Steno este un adevărat pionier al geologiei. Acesta a trăit într-o perioadă în care oamenii credeau că fosilele cresc în interiorul rocilor, iar animale dezgustătoare apăreau spontan din materia care se descompunea. Iată povestea vieţii sale.

MilankovitchAstrofizicianul sârb Milutin Milankovitch (1879-1958) este recunoscut pentru dezvoltarea uneia dintre cele mai importante teorii legate de mișcările Pământului și schimbarea climei pe termen lung. Acesta s-a născut în 1879, în comuna Dalj.

Benjamin Franklin. Detaliu dintr-un portret de Roger KammererBenjamin Franklin, cel care a reuşit să demonstreze că fulgerul este un fenomen electric natural, este cunoscut ca unul dintre părinţii fondatori ai SUA, dar a fost şi un cercetător renumit, cu contribuţii semnificative în domeniul ştiinţelor naturii.

TyndallJohn Tyndall (1821- 1893) a fost un om de ştiinţă, desenator, inspector, profesor de fizică, matematician, geolog, cercetător al atmosferei, lector public şi alpinist. Şi-a exprimat gândurile într-un mod pe care nimeni nu l-a mai văzut ori auzit înainte.


 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro