Teoria asamblării - o nouă teorie care unește fizica și biologia și explică selecția și evoluția
Fizica modernă poate explica de la spinul particulelor, până la comportamentul unor roiuri de galaxii. Dar fizica nu poate explica viața. Pur și simplu nu există o formulă care să explice diferența dintre materia vie și una fără viață. Viața pare să apară în mod misterios din părți nevii, precum particulele elementare.
Teoria asamblării este o nouă abordare pentru a explica viața la nivel fundamental, esența teoriei fiind publicată recent în cadrul unui articol în revista Nature.
Teoria asamblării pleacă de la ipoteza că informațiile (precum ADN-ul) și complexitatea sunt conceptele fundamentale care stau la baza vieții și oferă o modalitate de a înțelege cum apar aceste concepte în sistemele chimice.
Mundia versus Modia - cele două „universuri” mentale în care trăim și care ne determină atitudinea față de viață
În 2014, David Boxenhorn, care se descrie pe pagina de LinkedIn ca inginer software, antreprenor și blogger, a publicat un articol denumit „Mundia & Modia: the two worlds in which we live”, pe care-l puteți citi în original aici, articol care a atras atenția, fiind menționat de diverși bloggeri de-a lungul timpului. Așa mi-am și amintit de el recent.
În esență, articolul susține că fiecare dintre noi trăiește în două lumi, denumite Mundia și Modia, doar că trăim mai mult într-una decât în cealaltă, iar caracteristicile lumii dominante determină atitudinea față de diversele evenimente din viața noastră și ne impun în final un mod de viață; cu alte cuvinte, puși în fața unei situații/ probleme, în funcție de lumea în care trăim, vom avea o abordare în consecință.
Legea infodinamicii, ca propunere pentru o nouă lege a naturii, care sprijină ipoteza universului ca simulare computerizată
Teoria universului simulat presupune faptul că universul nostru, cu toate galaxiile, planetele și formele sale de viață, este o simulare computerizată meticulos programată. În acest scenariu, legile fizice care guvernează realitatea noastră sunt pur și simplu algoritmi. Experiențele pe care le avem sunt generate de procesele de calcul ale unui sistem extrem de avansat.
Deși este speculativă, teoria universului simulat a atras atenția oamenilor de știință și filozofilor, datorită implicațiilor sale interesante. Ideea și-a pus amprenta în cultura populară, în filme, emisiuni TV și cărți, inclusiv în filmul Matrix (1999).
De ce fructele, deși conțin zahăr, sunt preferabile dulciurilor
Ce mi-am propus este să scriu un scurt articol despre fructe, ca aliment recomandat atunci când doriți ceva dulce.
Trebuie reținut că fructele conțin zaharuri, precum glucoza, fructoza și sucroza; sucroza, o combinație compactă din primele două, este, în fapt, zahărul de bucătărie. Concentrația de zaharuri este diferită de la fruct la fruct, precum și de la soi la soi, dacă vorbim despre același fruct.
Liberul-arbitru este o problemă de logică, nu de biologie sau fizică (JID-113)
Deși liberul-arbitru pare că intră în conflict cu biologia și fizica, nu este un subiect explicabil de om
Recent, faimosul cercetător în neuroendocrinologie și autor american Robert Sapolsky a publicat o carte dedicată liberului-arbitru, intitulată „Determined: A Science of Life Without Free Will”. Cu certitudine va fi publicată și în limba română, așa cum a fost cazul și cu celelalte cărți ale acestuia.
Ce este important de reținut este că autorul crede că nu avem liber-arbitru și se străduiește să demonstreze asta în sute de pagini. Argumentele, din punctul meu de vedere, sunt irelevante pentru dezbaterea cu privire la liber-arbitru, pentru că liberul-arbitru nu este un subiect care să poată fi demonstrabil științific.
Șase tehnici pentru a-ți controla vârfurile de glucoză din sânge
Jessie Inchauspé este o biochimistă de origine franceză, autoare de cărți în domeniul sănătății și fondatoarea unei mișcări care are ca scop îmbunătățirea sănătății oamenilor prin găsirea unui echilibru în ce privește nivelul de glucoză din sânge. Aceasta a publicat două cărți, Glucose revolution (2022) și The glucose goddess method (2023).
În acest articol o să vorbesc despre tehnicile identificate de aceasta pentru a aplatiza curbele glugozei din sânge în cadrul studiilor clinice la care a participat și din propria analiză a nivelurilor de glucoză din sânge, ca urmare a utilizării unui dispozitiv de monitorizare. În plus, o să vorbesc despre ce se întâmplă în organism pe timpul vârfurilor de glucoză, precum și despre care sunt consecințele pe termen scurt și pe termen lung asupra organismului.
Spre o nutriție personalizată: sunt mari diferențe între persoane în răspunsul organismului la aceleași alimente
Studii recentă arată că sunt diferențe mari între oameni în modul în care organismul reacționează la diferite alimente, ceea ce arată necesitatea nutriției personalizate și inadecvarea metodelor curente.
Nu există două persoane care să reacționeze identic la același tip de aliment, nici măcar gemenii identici. Răspunsul organismului la alimente depinde de mulți factori, unul foarte important fiind microbiomul (totalitatea microbilor din intestine); genetica are un rol mai puțin important decât se credea. Modificările aduse alimentației pot modifica microbiomul, ceea ce înseamnă, pe cale de consecință, modificarea răspunsului organismului la alimentele ingerate, la stres, modificarea stării de spirit și reducerea inflamației.
Afirmațiile de mai sus au la bază un studiu denumit PREDICT-1 (Personalized Responses to Dietary Composition Trial-1), coordonat de profesorul Tim Spector și echipa sa de la King’s College London și ZOE, în colaborare cu cercetători din SUA, Marea Britanie, Italia și Suedia. Studiul PREDICT-1, care a implicat 1.103 subiecți, inclusiv 660 de gemeni identici și neidentici, din Marea Britanie și SUA, a început în iunie 2018 și măsurat o gamă largă de markeri, de la nivelurile de glucoză din sânge, grăsimi și insulină până la nivelul de activitate fizică, inflamația din organism, calitatea somnului și calitatea (diversitatea) microbiomului.
6 motive pentru care temperaturile globale cresc în prezent
Lumea este foarte caldă. Nu doar că vedem temperaturi record, dar recordurile sunt doborâte cu diferențe record. În septembrie am avut o temperatură medie globală preliminară cu 1,7 °C peste nivelurile preindustriale. Este cu 0,5°C peste recordul anterior.
De ce este lumea atât de atât de fierbinte acum? Iată șase factori care contribuie la temperaturile ridicate globale, dintre care schimbările climatice sunt principalul motiv.
De ce știrile despre nutriție sunt contradictorii
După cum probabil cei care intră pe acest site în mod regulat au observat, în ultimii 2 ani am publicat multiple articole cu privire la nutriție/ alimentație. Mă apropii de final și cu acest domeniu (după ce am scris pe larg despre fizică, biologie, tehnologie, psihologie sau cosmos, printre altele) și va trebui să identific altul de interes pentru următorii doi ani 😀.
În tot acest timp mi-am cristalizat o serie de concluzii simple cu privire la legătura dintre alimentație și sănătate. Surprinzător, cel puțin pentru mine, este că, în fapt, marile descoperiri din acest domeniu sunt de bun-simț și în niciun caz nu revoluționează modul în care gândim despre hrănire. Sigur, cei care își asigură un venit ca urmare a implicării în domeniul nutriției au tendința de a pune în evidență lucruri mici, încercând să creeze impresia că au o mare relevanță - desigur, pentru a-și demonstra utilitatea.
De pildă, probabil că cea mai rezonabilă și mai importantă concluzie pe care o poți trage după ce te lămurești cam ce gândesc cercetătorii în domeniul nutriției umane este următoarea: trebuie să mâncăm așa cum mâncau strămoșii noștri care aveau acces la o alimentație decentă și să nu mâncăm mult. În alte cuvinte asta înseamnă, în esență: să evităm produsele inventate de industria alimentară modernă, adică produse înalt-procesate, cu multiple adaosuri de substanțe chimice (zahăr, sare și grăsimi, printre altele) care au rolul de a prelungi perioada de valabilitate a produselor și de a fi gustoase, dar au efecte nocive asupra organismului.
Dacă am pune unul lângă altul toţi atomii din univers, cât spaţiu ar ocupa? Cât de mare ar fi gaura neagră care s-ar crea?
Raportul dintre Calea Lactee şi sfera tuturor atomilor din univers, puşi împreună
Imediat după Big Bang, universul nostru era un loc fierbinte şi dens, care a intrat rapid într-o stare de expansiune. Pe măsură ce s-a mai răcit, protonii şi neutronii au format elemente uşoare, ca: hidrogenul, heliul şi litiul. Ulterior, sub puterea gravitaţiei, materia s-a aglutinat, iar elemente mai grele au luat naştere în cadrul unor diverse procese cosmice.
Să ne imaginăm că am putea aduna toţi atomii de materie obişnuită din univers şi i-am pune unul lângă altul. Ce volum ar ocupa în raport cu volumul universului observabil?
Dar materia astfel aglomerată ar suferi un colaps gravitaţional. Cât de mare ar fi gaura neagră care s-ar forma din materia din întregul univers, raportată la universul observabil?
„Hrană pentru viață” (note de lectură)
Cartea „Food for live” de Tim Spector are două mari părți: în prima se vorbește despre principiile alimentației sănătoase, în a doua se vorbește despre diversele tipuri de alimente. Tim Spector este un epidemiolog, doctor și scriitor de știință englez, specializat în studiile pe gemeni, genetică, epigenetică, microbiom și dietă. Acesta derulează de circa 30 de ani un studiu clinic masiv pe gemeni identici.
În cartea „Food for life”, Spector oferă „un ghid pentru alimente și nutriție”. În continuare găsiți o serie de idei din prima parte a cărții. Este una dintre cele mai bune cărți de nutriție pe care le-am citit, deși mi-ar fi plăcut ca nivelul de detaliu în ce privește concluziile sale cu privire la diverse alimente să fie mai ridicat.
Ce poți face pentru a-ți îmbunătăți calitatea somnului
Există trei piloni ai unei vieți sănătoase: nutriția, activitatea fizică și somnul.
Toți cei care au probleme cu somnul, iar către bătrânețe somnul devine o problemă pentru mulți, cunosc foarte bine consecințele imediate: incapacitatea de a te concentra ca în condiții normale, oboseală, sentimentul de energie scăzută pe timpul zilei, o stare de spirit proastă, incapacitatea de a-ți controla apetitul (apare un dezechilibru între doi hormoni, leptina și grelina, care duce la creșterea senzației de foame, ceea ce, în final, duce la kilograme în plus), slăbirea sistemului imunitar, reducerea timpului de reacție (dacă, de exemplu, ești la volan), precum și riscul de a dezvolta diverse boli (diabet, depresie, boli cardiovasculare, Alzheimer și altele).
Despre somn și consecințele lipsei de somn am scris mai multe articole pe site de-a lungul timpului. În acest articol voi vorbi în special despre ce se poate face pentru a crește probabilitatea de a avea un somn de calitate.
Studiu privind captura miuonilor în nuclee de deuteriu, pentru a înțelege mai bine stelele
Într-un articol recent se studiază cum miuonii, particule asemănătoare electronilor, însă cu masa de circa 200 de ori mai mare, sunt capturați de nuclee, pentru a înțelege mai bine reacțiile nucleare care au loc în inima stelelor. Noul studiu are o precizie mai mare decât a datelor experimentale deținute în prezent.
Dacă particulele sunt „vibrații” ale câmpurilor cuantice, au câmpurile cuantice masă?
Câmp cuantic (reprezentare grafică). Vibrația câmpului, când atinge o anume energie, devine ceea ce numim „particulă”
Concepția modernă cu privire la natura particulelor elementare, precum electronul sau quarcurile (vezi toate particulele elementare aici), este aceea că sunt, în fapt, vibrații ale unor câmpuri cuantice fundamentale, prezente în tot universul, având anumite valori în fiecare punct din spațiu-timp.
Dar electronul sau quarcurile au masă. Dacă ele sunt parte din câmpul cuantic electronic, respectiv din câmpul cuantic al quarcurilor, au și câmpurile cuantice masă?
Frica de om la animale pare să se transmită genetic (video)
Ce emoții poate stârni vocea unei femei care vorbește calm despre... ceva? Nicio emoție, cel mai probabil, pentru noi. Dar pentru animale lucrurile stau altfel, se pare.
New Scientist a publicat pe canalul de YouTube un scurt clip în care arată, comparativ, cum se comportă diverse animale atunci când se aud voci de oameni ori lei care rag.
Principalele cauze de deces în România în anul 2022
Într-un buletin informativ recent al Institutului național de sănătate publică sunt publicate date cu privire la cauzele de deces în România. În esență, principalele cauze de decese în România în 2022 sunt: boli ale aparatului circulator, cancerele și boli ale aparatului respirator.
• În 2022 au murit 272.483 de oameni, 142.869 bărbați și 129.614 femei. Comparativ, în 2021 au murit 336.063 persoane, diferența, cel puțin în parte, putând fi explicată prin reducerea numărului de decese având la bază infecția cu noul coronavirus.
Ce-am mai aflat despre noi în era Internetului, plus alte gânduri de toamnă, la 30°C (JID-112)
• Cărțile vechi au avantajul de a avea idei noi, spre deosebire de cărțile noi.
• Trei oameni se sinucid pe Terra la fiecare 2 minute.
În fiecare zi oamenii ucid circa 200 de milioane de pui, 12 milioane de rațe, 4 milioane de porci, 1 milion de vaci și neștiute milioane de pești.
• Emoțiile nu sunt pentru a ne bucura de ele ori pentru a le evita (pe cele neplăcute). Altfel spus, emoțiile nu sunt la capătul firului, ci la început, având rolul de a ne orienta în acțiunile viitoare.
Să luăm, de pildă, invidia. Această emoție nu a evoluat pentru a ne rușina de ea și pentru a încerca să o evităm. Are un rost, și anume acela de a ne stabili un nou obiectiv, de a ne propune să obținem ceea ce face obiectul invidiei.