Saturn şi Uranus
Saturn este a doua planetă ca mărime a sistemului nostru solar. Doar Jupiter este mai mare. Asemenea tuturor giganţilor gazoşi, Saturn are şi un sistem de inele. Iar inelele lui Saturn sunt extrem de spectaculoase! Uranus este un gigant planetar îngheţat - a treia planetă ca mărime a sistemului solar. Mai multe în acest articol (video inclus).
Cât de mare este Soarele?
Ce înseamnă mare şi mic? Depinde la ce ne raportăm. Luna este un corp ceresc mare pentru un observator uman, dar mic în comparaţie cu altele. Pământul ni se pare mare, dar în comparaţie cu planeta Jupiter este o pietricică în spaţiu. Soarele, care în comparaţie cu Jupiter este un gigant, în comparaţie cu alte stele este şi el doar un pitic.
Evoluţia vieţii pe Terra - IV
Seria dedicată evoluţiei vieţii pe planeta noastră continuă cu episodul al patrulea, în cadrul căruia sunt prezentate subiecte precum viteza de evoluţie a speciilor, dezvoltarea fătului şi indiciile oferite de acest proces privind evoluţia unei specii, dar şi aspecte legate de structurile moleculare comune tuturor organismelor vii.
Cum funcţionează vaccinul?
În contextul noii gripe, gripa porcină, dacă aţi avut cel mai mic interes asupra subiectului, cu siguranţă aţi aflat că cercetătorii se străduiesc să găsească un vaccin împotriva virusului ce provoacă boala. Dar cum funcţionează un vaccin şi cum ne protejează acesta de infecţia cu un microb? Din ce este constituit un vaccin?
Cum se decide sexul viitorului copil?
Există o mulţime de idei ce ţin de cultura populară privitoare la ce trebuie făcut pentru a decide sexul viitorului copil. Din păcate, majoritatea lor sunt nefondate. Aflaţi în acest articol care este mecanismul prin care se decide sexul copilului; de asemenea, vă puteţi familiariza cu câteva concepte fundamentale din genetică.
Marte şi Jupiter
Acum câteva zile v-am prezentat planetele Mercur şi Venus, corpurile cereşti din sistemului nostru solar situate cel mai aproape de Soare. Continuăm seria de articole dedicate sistemului solar cu Marte şi Jupiter, planetele cu numărul 4 şi 5 de la Soare. Între cele două planete se află centura de asteroizi (video inclus).
Cum funcţionează becul cu incandescenţă?
Thomas Edison este omul de ştiinţă care a fost creditat cu inventarea becului cu incandescenţă în anul 1879. Dacă sunteţi curioşi cum funcţionează becul cu incandescenţă, ce alte tipuri de becuri există pe piaţă şi cum funcţionează acestea, precum şi care este viitorul becului cu incandescenţă în Uniunea Europeană, citiţi articolul de faţă.
Ce este principiul acţiunii minime?
După Newton, universul este înţeles în termeni de cauză şi efect. Potrivit mecanicii lagrangiene, natura are ca scop intrinsec minimizarea cantităţii pe care am numit-o în acest articol „acţiune”. Astfel, un obiect s-ar putea deplasa pe mai multe traiectorii, numai că cea aleasă este cea pentru care „acţiunea” rezultată este minimă.
Cum funcţionează stetoscopul?
Stetoscopul este un instrument medical folosit pentru ascultarea unor anumite sunete din interiorul corpului uman. Prin simpla ascultare a sunetelor produse de inimă ori de plămâni, se pot trage concluzii referitoare la diverse boli. Citiţi acest articol pentru detalii privind alcătuirea şi funcţionarea stetoscopului.
Experimentul cu 2 fante cu electroni
Avem un electron şi două fante. Proiectăm electronul către cele două fante. Acesta poate alege pe oricare dintre cele două. Ce va face? Electronul este iniţial o particulă, devine undă, trece prin ambele fante, interferează cu el însuşi, iar apoi loveşte ecranul sub forma unei particule. Ciudat, nu? Citiţi articolul pentru detalii (video inclus).
Mercur şi Venus
Mercur şi Venus sunt cele mai apropiate două planete de Soare din sistemul nostru solar. Mercur este cea mai mică planetă a sistemului solar, iar Venus se roteşte în sens invers în jurul axei proprii, prin comparaţie cu restul planetelor. Vreţi să ştiţi mai multe? Detalii în articolul de faţă (materiale video incluse).
Cum funcţionează ultrasonicul?
Ultrasonicul, aparatul de detartraj, se foloseşte de ultrasunete pentru a îndepărta tartrul de pe dinţi. Acesta acţionează asupra tartrului fără a zgâria smalţul dinţilor.
Ultrasunetele sunt sunete de frecvenţe mari, care nu pot fi percepute de om. Frecvenţele mai mari de 18 kHz sunt considerate ca făcând parte din domeniul ultrasunetelor. Zona spectrului audio în care urechea umană face translaţia este de la 20 Hz la 18 kHz.
După cum se observă în imaginea de mai sus, instrumentul cu care se efectuează detartrajul are un vârf ascuţit. Acest vârf vibrează între 20 şi 45 kHz. Vârful este răcit cu un jet de apă care curge continuu prin vârful instrumentului, aflat în contact cu dintele.
Vârful ultrasonicului, în funcţie de modul de funcţionare ales, descrie diferite mişcări, eliptice, curbe ori în formă de 8. Apa ce curge prin vârf formează bule care înlătură rapid bucăţile de tartru eliminate de ultrasunete.
Nu se recomandă folosirea continuă a vârfului ultrasonicului pentru mai mult de 10 secunde pe un singur dinte, pentru că există riscul supraîncălzirii şi vătămării danturii. De asemenea, nu se recomandă apăsarea pe aparat în timpul tratamentului, căci, deşi poate exista impresia că apăsând mai tare efectul de curăţare va fi mai bun, în fapt vârful ultrasonicului se va opri.
BIBLIOGRAFIE:
www.blackstone-ney.com/04.TP_fundamentals.php - teoria ultrasunetelor aplicată în diverse domenii (eng.)
www.link.vet.ed.ac.uk/clive/cal/Dentistry/Website/Workplace/powered/ultrasonic.html
Câţi oameni au trăit până acum?
Populaţia globului este estimată astăzi, în luna mai a anului 2009, la 6.77 miliarde locuitori. Ţările cu cea mai mare populaţie sunt:
- China - 1.329.740.000 locuitori;
- India - 1.145.174.000 locuitori;
- Statele Unite - 305.924.270 locuitori;
- Indonezia - 229.631.355 locuitori;
- Brazilia - 190.765.170 locuitori;
- Pakistan - 166.137.500 locuitori;
- Bangladeş - 155.688.660 locuitori.
Ştim, aşadar, câţi oameni trăiesc astăzi pe Pământ. Desigur, deşi cifrele de mai sus par că sunt rezultate în urma numărării până la ultimul a locuitorilor ţărilor, în fapt sunt aproximări ale specialiştilor. Dar întrebarea noastră este: câţi oameni au trăit vreodată din momentul în care se consideră că a apărut omul pe Terra? În acest caz eroarea probabilă este şi mai mare. Iată totuşi o aproximare făcută în anul 2002 de Population Reference Bureau.
Cum funcţionează cariile?
Cu toţi trecem mai devreme sau mai târziu pragul dentistului... După cum aţi observat, de multe ori doctorul doar "îşi face meseria", neavând timp pentru prea multe explicaţii. Dacă vreţi să ştiţi care este cauza apariţiei cariilor şi cum vă puteţi feri de ele, care este diferenţa dintre placă bacteriană și tartru etc., citiţi acest articol.
Ce este şi cum este creat oţelul?
Procentul de carbon variază între 0,25% şi 1,50%; cu cât procentul de carbon este mai mare, cu atât aliajul va fi mai dur.
Iată câteva exemple de instrumente cu duritate diferită, în funcţie de procentul de carbon:
- topor, 1% carbon;
Modul în care se face răcirea oţelului determină cât de dur şi casant este acesta. O răcire treptată va produce oţel mai puţin dur decât o răcire bruscă.
CE ÎNSEAMNĂ "STAINLESS STEEL"?
Pe mai toate cuţitele veţi găsi acestă inscripţie, "stainless steel"; este asigurarea producătorului că nu vă va rugini cuţitul. În mod obişnuit oţelul "stainless steel" conţine fier, carbon, crom şi nichel. După definiţie, oţelul necoroziv (inoxidabil), "stainless steel", conţine un minimum de 11% crom.
CE ESTE "HIGH SPEED STEEL"?
Este posibil să fi observat, dacă aţi cumpărat, de exemplu, burghie pentru o bormaşină ori discuri pentru polizor, că pe unele este menţionat că acestea conţin high speed steel. Ce înseamnă acest lucru? Este semnul că puteţi folosi burghiul ori discul pe metal, căci vor rezista la temperaturile foarte mari ce se dezvoltă la frecarea metal pe metal.
BIBLIOGRAFIE:
http://resources.schoolscience.co.uk/Corus/14-16/steel/msch3pg1.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Steel
De ce căscăm?
Căscăm atunci când suntem plictisiţi, obosiţi, ne e somn, abia ne-am trezit ori suntem într-o încăpere neaerisită, cu puţin oxigen. De ce căscăm? Multă vreme s-a crezut că, în fapt, căscatul ar fi un act reflex ce ar avea scopul de a asigura mai mult oxigen organismului, dat fiind că o cantitate mai mare de oxigen măreşte viteza de circulaţie a sângelui, întăreşte muşchii şi - dacă suntem pe pragul să adormim la şedinţă - ne mai ţine în stare de veghe pentru o vreme. Sunt însă dovezi că nu este aşa, căscatul nu asigură o cantitate mai mare de oxigen în sânge, dimpotrivă (după cum se arată în numărul din noiembrie-decembrie 2005 al revistei American Scientist).
Care este diferenţa dintre artere şi vene?
Sistemul circulator include: circulaţia pulmonară, circulaţia sistemică şi circulaţia coronară (a inimii). Circulaţia pulmonară este acea porţiune a sistemului circulator în care sângele fără oxigen este dus de la inimă la plămâni şi, în sens invers, sângele oxigenat de la plămâni este dus către inimă. Circulaţia sistemică este partea din sistemul cardiovascular - artere şi vene - în care sângele oxigenat pleacă de la inimă către tot organismul, pentru a se întoarce apoi, sărăcit, tot la inimă şi apoi plămâni. Circulaţia coronară este formată din artere şi vene coronare şi constă în circulaţia sângelui în interiorul muşchiului inimii, căci acesta este atât de gros, încât cere o irigare separată cu sânge.