Video: "Cu ochii spre cer" - scurtă istorie a telescopului (5)
Ochii noştri sunt sensibili doar la o mică parte din spectrul electromagnetic, aşa-numita lumină vizibilă. Suntem în schimb complet orbi faţă de toate celelalte forme de radiaţie electromagnetică. Există însă o mulţime de corpuri cereşti care emit radiaţii în alte zone ale spectrului electromagnetic. De pildă, în anii 1930 s-a descoperit din întâmplare că există unde radio care vin din adâncurile spaţiului cosmic. O parte din aceste unde au aceeaşi frecvenţă ca postul tău de radio preferat, doar că sunt mult mai slabe şi, bineînţeles, nu transmit muzică. Dacă vrei să te conectezi la Radio Univers, ai nevoie de un tip special de receptor: un radio-telescop.
"Bine aţi venit în Univers!" (2)
Episodul 2 al serialului "Bine aţi venit în Univers!", intitulat "Dincolo de cerul nopţii", face o trecere în revistă a descoperirilor din astronomie începând din vremea vechilor greci, continuând cu Ptolemeu, Copernic, Kepler şi ajungând la marele Galileo Galilei (video inclus).
Suntem singuri în Univers ?
Autorul seriei "Bine ati venit în Univers!" vorbeşte în acest scurt clip despre ceea ce ar însemna să fim singuri în Univers. Mesajul pe care imaginile obţinute de telescopul spaţial Hubble ar trebui să îl transmită umanităţii este că Universul este departe de a fi pustiu, iar noi nu putem fi singurii săi locuitori. Filmul conţine imagini ale constelaţiei Fronax, o bucată infimă de cer care conţine peste 7500 de galaxii surprinse în diferite stadii de evoluţie, unele vechi de 12 miliarde de ani, fiecare găzduind sute de miliarde de stele. Dacă printr-o ciudăţenie cosmică am fi singuri în Univers, singurătatea noastră ar fi una de proporţii inimaginabile.
Limitele algoritmilor (21)
Un algoritm este o simplă regulă, o sarcină elementară care este repetată de nenumărate ori. În acest fel algoritmii pot produce structuri de complexitate uimitoare. Există tentaţia de a generaliza şi a afirma că algoritmii pot explica totul, inclusiv sistemele complexe. Este aşa?
Video: "Cu ochii spre cer" - scurtă istorie a telescopului (4)
Continuăm prezentarea istoriei telescopului cu episodul al patrulea - "De la argint la siliciu". Timp de mai bine de două secole, astronomii au trebuit să fie şi artişti. Scrutând cerul prin ocular, făceau desene detaliate a ceea ce observau pe cer. Uneori interpretau greşit ceea ce vedeau. De pildă, formaţiunile lineare întunecate de pe Marte au fost luate drept canale care puteau sugera existenţa vieţii civilizate pe suprafaţa Planetei Roşii. Acum ştim însă că aceste canale erau rezultatul unei iluzii optice.
Ghiduri video: lecţii de prim-ajutor
La o căutare, trebuie să recunosc, nu extrem de riguroasă pe internetul românesc, nu am găsit resurse în format video cu privire la acordarea primului-ajutor în diferite situaţii limită. Cred că oricine ar trebui să cunoască procedurile de prim-ajutor în caz de accidente rutiere, în caz de înec ori de electrocutare. Clasica manevră Heimlich, respiraţia gură-la-gură ori masajul cardiac sunt doar câteva dintre procedurile cu ajutorul cărora oricare dintre noi am putea salva vieţi. La fel, este necesar să ştim şi cum să NU intervenim, pentru că uneori putem agrava starea unui rănit dacă nu posedăm cunoştinţele medicale necesare. Poate că şcolile româneşti ar trebui să acorde mai multă atenţie acestui subiect, asta dacă o fac într-o anumită măsură în prezent. Dacă aveţi cunoştinţă de resurse video ori scrise în acest domeniu, disponibile în limba română, lăsaţi un comentariu la finele acestui post. Până atunci însă, iată ce ne pune la dispoziţie internetul, bineînţeles, în limba engleză.
Primul-ajutor şi bazele resuscitării cardio-pulmonare - un playlist (toate filmele au subtitrare în limba engleză). Mai jos, un film pe tema resuscitării cardio-pulmonare:
Video: Despre echilibrul corpurilor cu Prof. Dr. Zeno Schlett
Am descoperit cu uimire în urmă cu câteva zile un canal Youtube românesc dedicat ştiinţei, mai exact experimentelor din fizică. Deşi pagina principală a canalului nu este una tocmai prietenoasă, din cauza fundalului folosit, materialele postate compensează acest mic neajuns. Uimirea venea, desigur, din faptul că proprietarul canalului este un român. Asemenea iniţiative sunt foarte rare în peisajul internetului autohton.
Majoritatea filmelor postate sunt realizate în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, la Facultatea de Fizica, avându-l ca protagonist pe Prof. Dr. Zeno Schlett, dar şi pe câţiva dintre colegii acestuia. Iată în continuare o serie de experimente care scot în evidenţă regulile care guvernează echilibrul corpurilor:
Ştiinţa pe Youtube: David Colarusso - "The Tabletop Explainer"
David Colarusso este un fost profesor de liceu care obişnuia să predea astronomie şi fizică înainte de a-şi deschide o mică afacere şi de a se înscrie la Facultatea de Drept. Este autorul unui aşa-numit vlog (video log - jurnal video), în cadrul căruia publică din când în când, în format video, răspunsuri la întrebările cititorilor (sau poate mai nimerit ar fi să îi numim telespectatori) săi, scurte lecţii de ştiinţă, dar şi diverse idei adresate profesorilor şi studenţilor.
Pasionat, conform propriei mărturii, de modalităţile prin care internetul poate facilita şi îmbunătăţi procesul educaţional, şi-a botezat vlog-ul "The Tabletop Explainer", iar acesta reprezintă doar o secţiune a blogului ce poate fi accesat aici. David oferă cititorilor săi şi transcrierile în limba engleză ale filmelor sale, invitându-şi fanii să participe la efortul colaborativ de traducere a creaţiilor sale în cât mai multe limbi prin înscrierea clipurilor pe site-ul dotsub.com. De aici, folosind versiunea originală în limba engleză, am tradus şi noi clipul referitor la efectul tunel din mecanica cuantică. Canalul Youtube al lui David Colarusso poate fi accesat la această adresă.
În continuare, un film care prezintă principiile de funcţionare ale motorului electric, subtitrat în limba engleză:
Video: "Cu ochii spre cer" - scurtă istorie a telescopului (3)
Episodul 3 al seriei "Cu ochii spre cer", intitulat "Tehnologia salvatoare", prezintă impactul tehnologiilor moderne asupra designului telescoapelor. Aflaţi despre computerizarea telescoapelor şi modul în care acest aspect a contribuit la perfecţionarea mecanismelor de rotire necesare acestor aparate.
TED: Beau Lotto explică de ce contextul cromatic influenţează percepţia vizuală
Am prezentat în nenumărate rânduri iluzii optice în care culori evident diferite, cel puţin din punct de vedere al aparatului nostru vizual, se dovedeau a fi, în mod complet surprinzător, identice. Jocurile cromatice pe care protagonistul acestei conferinţe TED, Beau Lotto, le pune în scenă, pe lângă faptul că ne induc în eroare ochii şi mintea, scot în evidenţă şi modul de funcţionare al acestei maşinării uluitoare care este creierul uman. Este vorba despre o abordare amuzantă şi personală a simţului văzului care arată cum evoluţia şi învăţarea din experienţele anterioare modifică percepţia realităţii.
Traducerea în limba română a fost realizată de către Ana Maria Micu.
Iluzie optică: alte câteva figuri "imposibile"
Kokichi Sugihara de la Universitatea Meiji din Kawasaki, Japonia, este deja renumit pentru iluziile sale optice înfăţişând obiecte care, în aparenţă, sfidează regulile geometriei spaţiale tridimensionale. El foloseşte aplicaţii software pentru a crea obiecte 3D din "figuri" aparent imposibile, desenate în stilul făcut celebru de către M.C. Escher.
De ce nemţii îşi numesc patria "Deutschland" ?
Poate v-aţi întrebat vreodată de ce nemţii se referă la propria ţară şi la limba maternă cu particulele "Deutschland" şi, respectiv, "Deutsch". Nimic comun cu Germania, Germany, Allemagne sau alte forme întâlnite în limbile de circulaţie internaţională. Nicola McLelland de la Universitatea din Nottingham ne oferă un răspuns. Pentru poveştile din spatele multor alte cuvinte din diverse limbi şi culturi, vizitaţi Words of the World.
Film documentar: Hubble - 15 ani de descoperiri
Telescopul spaţial Hubble funcţionează în cadrul unui efort colaborativ între ESA (European Space Agency) şi mai cunoscuta NASA. Lansat pe orbită în anul 1990, celebrul telescop a revoluţionat astronomia modernă, devenind o unealtă extrem de eficientă cu ajutorul căreia, prin intermediul noilor descoperiri, practic a fost revoluţionată cercetarea în domeniul astronomiei. În anul 2005, cu ocazia aniversării a 15 ani de viaţă a faimosului telescop spaţial, ESA a realizat un film documentar intitulat "Hubble - 15 ani de descoperiri" (Hubble - 15 Years of Discovery), care a fost distribuit în peste 500000 de copii, pe DVD. Filmul reprezintă o trecere în revistă a celor 15 ani din existenţa de până în 2005 a telescopului, dar şi a descoperirilor ştiinţifice facilitate de către acesta. Filmul a fost regizat de către Lars Lindberg Christensen, responsabil şi pentru realizarea seriei "Cu ochii spre cer", pe care scientia.ro o prezintă în această săptămână. Canalul Youtube pe care ESA comunică celor interesaţi aspecte din "viaţa" telescopului spaţial Hubble poate fi accesat la această adresă. În continuare, filmul documentar de care vorbeam, disponibil pe Video Google, în varianta în limba engleză, fără subtitrare:
Video: "Cu ochii spre cer" - scurtă istorie a telescopului (2)
Continuăm prezentarea istoriei telescopului cu episodul al doilea al filmului produs şi regizat de către Lars Lindberg Christensen, specialist în popularizarea ştiinţei, conducător al departamentului de profil de la ESO (European Southern Observatory), în München, Germania. În această a doua parte puteţi afla povestea telescopului Hooker, construit pe Muntele Wilson de către George Ellery Hale, locul unde Edwin Hubble descifra misterul expansiunii Universului, o descoperire care a schimbat radical felul în care ştiinţa înţelege şi interpretează istoria cosmosului.
Video: "Cu ochii spre cer" - scurtă istorie a telescopului (1)
"Eyes on the skies" ("Cu ochii spre cer") este titlul unui film şi, deopotrivă, al cărţii care îl acompaniază, realizate anul trecut de către Uniunea Astronomică Internaţională cu prilejul aniversării a 400 de ani de la apariţia telescopului. Inventarea telescopului reprezintă de departe cea mai importantă realizare ştiinţifică din istoria astronomiei.