TED: Conrad Wolfram propune studiul matematicii învăţând programarea pe calculator
De la lansarea rachetelor la funcţionarea bursei, cele mai multe dintre activităţile umanităţii sunt susţinute de matematică. Pe de altă parte se poate observa că în ultimii ani interesul copiilor în acest domeniu, al matematicii, este din ce în ce mai scăzut. Matematica este abstractă, dificilă şi pare că cea mai mare parte a acesteia este ruptă de lumea reală; copiii umplu paginile caietelor cu calcule din care care nu înţeleg nimic, chiar dacă ajung să stăpânească la un moment o parte a aparatului matematic.
Conrad Wolfram (realizatorul softului Mathematica şi a motorului wolframalpha.com) spune că parte din matematica ce se predă la şcoală - şi care este făcută de mână - nu este doar plictisitoare, ci şi nerelevantă, fără aplicaţii în lumea reală.
În videoclipul de mai jos, Wolfram îşi propune şi argumentează ideea sa: matematica ar trebui predată copiilor prin intermediul computerelor, în cursul învăţării unui limbaj de programare; cu alte cuvinte, matematica va fi un instrument pentru a învăţa altceva, iar nu un scop în sine. Nu învăţăm matematică pentru a şti matematică, ci pentru a o folosi în diverse alte domenii.
O bază de date online de expresii idiomatice englezeşti
Cu siguranţă vi s-a întâmplat ca citind o carte, lecturând un articol de blog ori presă tipărită sau vizionând vreun film englezesc să vă loviţi de expresii precum "let bygones be bygones", "rule of thumb" şi "bark up the wrong tree". Expresiile idiomatice aparţinând unei limbi străine nu sunt întotdeauna prezente în dicţionare, fie acestea online ori sub formă de aplicaţii software având în spate baze de date de mii de termeni. O soluţie pentru momentele când întâlniţi o asemenea expresie pe care nu o cunoaşteţi o poate reprezenta site-ul "Online idiom dictionary", o bază de date de peste 5000 de expresii idiomatice, o referinţă serioasă pentru orice pasionat de limba engleză. Pentru multe dintre expresii dicţionarul oferă şi idiomuri apropiate ca înţeles, dar şi exemple de utilizare în vorbirea cotidiană. Clic pe imaginea de mai jos pentru a accesa pagina corespunzătoare expresiei în cauză.
TED: Ce este frumuseţea? cu Denis Dutton
Filozoful Denis Dutton expune o provocatoare teorie a frumuseţii într-una dintre conferinţele TED - şi anume că arta, muzica şi lucrurile frumoase sunt frumoase pentru că frumuseţea este o parte din natura umană ce are origini evolutive. Detalii în videoclip. Subtitrarea existentă este în limba engleză.
Ce credeau înaintaşii noştri despre fosile?
Un copil care vizitează în prezent un muzeu de istorie naturală ştie ce este o fosilă - o rămăşiţă a unui organism din trecut conservată în diferite feluri în rocile sedimentare ale Pământului. Însă recunoaşterea corectă a fosilelor nu s-a manifestat dintotdeauna, nici măcar în rândul oamenilor de ştiinţă.
De-a lungul Evului Mediu şi până târziu după Renaştere, nimeni, om de rând sau erudit, nu a ştiut ce reprezintă oasele şi rocile scobite sub forma unor schelete, descoperite frecvent în Europa şi Asia. În plus, ideea dispariţiei unei specii - un fapt indiscutabil în prezent - era aberantă şi condamnată drept erezie, deoarece contrazicea axioma religioasă potrivit căreia toate fiinţele create de Dumnezeu vor supravieţui până în Ziua Judecăţii de Apoi. Până recent, atât oamenii de ştiinţă, cât şi clericii îşi imaginau un singur sfârşit suprem, fără extincţii intermitente.
Fneomenlaa pturee a mniţii uamne!
Ptorivit ueni crecetrăi eefctutae de Universitaeta Cmabrigde, nu cnotezaă în ce odrine se alfă ltierlee dnitr-un cvunât, ci sniguurl lcuru ipmortnat etse ca prmia şi utlima ltieră să se alfe în pzoiţilie croecte. Rsetul paote fi un tlameş-balemş toatl şi totşui îl vţei ptuea ctii frăă porbleme. Acestsa se dtaorezaă fpatului că mnitea umnaă nu ctietşe litreă cu ltieră, ci cvuântul ca un tot...
Supravieţuire extremă: tardigrazii
Există vreo fiinţă căreia să-i fie indiferent dacă este expusă într-un mediu în care sunt prezente raze gama letale pentru orice fiinţă vie, la temperaturi aproape de zero absolut, în vidul din spaţiul cosmic, la o presiune enormă şi care să trăiască 120 de ani fără apă?
Conversaţiile în jurul lacului: de ce te poate auzi oricine?
Aflându-vă în toiul verii la pescuit sau într-un camping pe malul unui lac, aţi sesizat poate faptul că noaptea puteţi auzi clar conversaţiile oamenilor de pe malul opus, chiar dacă aceştia se află la aproape un kilometru distanţă sau chiar mai mult. Cum se întâmplă de fapt acest lucru?
Problema liftului aflat în cădere liberă... cu tine înăuntru!
De câte ori în decursul vieţii aţi folosit liftul pentru a urca sau a coborî? Şi de câte ori v-a fost frică, fie şi pentru o fracţiune de secundă, că s-ar putea rupe cablurile de susţinere şi că aţi putea cădea în gol o dată cu acesta?
Iată o fobie veche de când lifturile, la fel de răspândită precum cea de avion, în care deşi bunul-simţ ne spune că şansele ca acest lucru să se întâmple sunt minuscule, ba chiar neglijabile, în creier ne bâzâie persistent "licuricii" cu întrebarea: dar dacă totuşi pică? Cei care nu prea au mai avut somn noaptea din această cauză (nu puţini la număr) au căutat diverse soluţii mai mult sau mai puţin fanteziste pentru rezolvarea problemei, dintre care una singură a intrat între legendele urbane:
Dacă mă aflu în lift şi acesta începe să cadă în gol până la capătul puţului, aş putea să sar, în ultima clipă, şi să anulez impactul căderii?
IT&C video: Cum ar arăta internetul fără cookie-uri ?
Cookie-urile au transformat experienţele online ale internauţilor în mod fundamental. Sunt o mulţime de lucruri pe care am ajuns să le considerăm normale atunci când navigăm pe internet, tocmai datorită mecanismelor implementate cu ajutorul acestor fişiere de mici dimensiuni trimise browser-elor de către serverele web.
Imaginaţi-vă cum ar fi dacă site-urile nu ar avea posibilitatea să "îşi amintească" detalii precum numele noastre de utilizator, limba de afişare preferată de internaut, rezoluţia preferată de vizualizare a videoclipurilor ori produsele pe care le-am adăugat în coşul de cumpărături. În filmul de mai jos Explania face o trecere în revistă a facilităţilor aduse de folosirea cookie-urilor, pe de o parte fiind experienţa de navigare mai comodă, utilă utilizatorului obişnuit, iar pe de alta, înţelegerea personalităţii internauţilor şi adaptarea în consecinţă a reclamelor afişate, foarte utile vânzătorilor.
JST Virtual Science Center - un centru ştiinţific virtual oferit de japonezi (eng.)
JST este acronimul pentru "Japanese Science and Technology Agency", o organizaţie din Ţara Soarelui Răsare care are ca scop declarat promovarea ştiinţei şi tehnologiei şi definirea unui nou set de valori pentru societatea japoneză a viitorului.
Aparent nimic comun cu un site de popularizare a ştiinţei din România, dar totuşi nu este aşa, asta pentru că site-ul web al instituţiei conţine şi o secţiune în limba engleză, un soi de centru ştiinţific virtual care reprezintă una dintre cele mai interesante resurse educaţionale online descoperite în ultimul timp. Pentru cunoscătorii de limbă engleză, desigur...
Pentru pagina web a centrului, daţi clic pe imaginea de mai jos.
NASA a descoperit cea mai tânără gaură neagră din vecinătatea noastră
NASA i-a ţinut ieri în priză pe toţi pasionaţii de ştiinţă prin anunţul, postat online încă de pe data de 10 noiembrie, că va face publică o descoperire "a unui obiect excepţional în vecinătatea noastră cosmică". Interesul stârnit a fost cu atât mai mare cu cât o conferinţă de presă este un fapt neobişnuit pentru agenţia spaţială americană, care, de obicei, anunţă noutăţile doar prin comunicate de presă. Aseară, la ora României 19.30, misterul a fost dezvăluit: telescopul spaţial Chandra X Ray a descoperit cea mai "tânără" gaură neagră din vecinătatea noastră cosmică.
Chiar ne putem baza pe simţurile noastre ?
Într-unul dintre episoadele recente (Is seeing believing?), Horizon explorează ciudata şi minunata lume a iluziilor, dezvăluind trucuri care se joacă cu simţurile noastre, dar şi felul în care toate acestea îi ajută pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă creierul uman.
Video: Telescopul "Chandra X-Ray Observatory" pe înţelesul tuturor
S-a vorbit foarte mult astăzi despre descoperirea de către NASA a celei mai tinere găuri negre observate până în prezent de astronomi (Atenţie! - vârsta observată de astronomi, iar nu cea reală, este una fragedă, în jur de 30 de ani. În fapt, cum lucrurile s-au petrecut la aproximativ 50 de milioane de ani-lumină de Terra, vorbim de evenimente care au avut loc acum în jur de 50 de milioane de ani). Totul a fost posibil datorită unui telescop proiectat de către specialiştii de la NASA pentru a detecta emisiile de raze X din regiuni foarte fierbinţi ale Universului, cum ar fi supernovele, clusterele de galaxii şi materia din jurul găurilor negre, aparat cunoscut sub numele de Observatorul de raze X Chandra (Chandra X-Ray Observatory). Iată în continuare 3 filme de câteva minute care prezintă pe înţelesul tuturor capabilităţile acestui telescop plasat pe orbită la 23 iulie 1999. Clipurile sunt subtitrate în limba engleză.
Cum face Chandra ceea ce face?
IT&C video: Cum să ne alegem parole sigure ?
Explania ne învaţă în acest film cum să stabilim parole sigure în Internet, dar şi în reţelele de calculatoare pe care le accesăm. Dacă la serviciu, de cele mai multe ori, este impusă o politică solidă de securitate de către administratorii reţelei respective, paginile web sunt mult mai permisive. Iată câteva recomandări: nu folosiţi când vă stabiliţi o parolă date precum adresa de e-mail, numele de utilizator ales anterior, ori informaţii de natură personală cum ar fi data naşterii, numele celor apropiaţi, numărul de la maşină etc. Nici termenii din dicţionar nu sunt deloc siguri ca parole, deoarece există o mulţime de softuri care pot parcurge dicţionare întregi, liste de mii de cuvinte, şi încerca succesiv intrările din acestea.
Cum facem totuşi să stabilim o parolă complexă şi, în acelaşi timp, simplu de ţinut minte? Aflaţi câteva trucuri urmărind animaţia de mai jos (clipul este în limba engleză).
TED: Jimmy Wales, fondatorul Wikipedia, despre începuturile enciclopediei libere
În cadrul unei conferinţe TED din anul 2005, Jimmy Wales, fondatorul Wikimedia, o fundaţie non-profit, ne vorbeşte despre începuturile şi modul de funcţionare al enciclopediei deţinute de fundaţia sa, celebra Wikipedia, enciclopedia online care se auto-organizează, auto-corectează şi care nu este niciodată completă. La acea vreme enciclopedia nu devenise încă furnizorul numărul 1 de informaţii online, cum credem că este în prezent, de-abia pătrunzând în top 50 al celor mai importante site-uri internet.
Jimmy Wales prezintă începuturile acestui proiect extraordinar, pe când singurul angajat era dezvoltatorul aplicaţiei software de tip wiki, iar serverele şi informaţia în sine erau administrate de voluntari (dacă ştiţi cum stau lucrurile în prezent, puteţi scrie un comentariu despre asta la finalul articolului). Puteţi afla despre costurile de la acea vreme ale întreţinerii enciclopediei (majoritatea adresau traficul internet enorm pe care îl genera de pe atunci site-ul), despre faptul că Wikipedia este susţinută de donaţii, cât de mare este (peste 600000 de articole la data prezentării, dar peste 3450000 în prezent, asta numai în limba engleză), despre gestionarea controlului calităţii articolelor, despre faptul că majoritatea modificărilor "de substanţă" aparţin (ori aparţineau, pe atunci) unei comunităţi de doar 600-1000 de oameni aflaţi continuu în contact, dar şi o mulţime de alte detalii fascinante.
Traducerea în limba română a conferinţei TED de mai jos este realizată de Irina Caragea.