Viteza sunetului în diverse medii
Moleculele de aer au tendinţa de a se mişca mai uşor prin medii calde şi umede datorită faptului că în aceste condiţii energia lor internă creşte. Cum viteza sunetului depinde de felul în care variază presiunea aerului atunci când moleculele se ciocnesc unele de altele (creând zone de compresie, dar şi zone cu aer mai rarefiat), elasticitatea moleculelor devine un factor important. De aceea, în zilele călduroase şi cu umiditate ridicată, sunetul călătoreşte mai repede decât într-o zi rece şi uscată, atunci când moleculele de aer nu oscilează cu aceeaşi uşurinţă.
Cum funcţionează auzul?
Povestea sunetului începe în momentul în care un obiect vibrează şi transmite aerului această mişcare oscilatorie sub forma undelor sonore. Acest articol vă prezintă fascinantul drum parcurs de undele sonore de la sursa acestora, prin ureche, până la cortexul auditiv.
Bariera sunetului şi boomul sonic
Ce este bariera sunetului?
Bariera sunetului reprezintă viteza pe care un obiect trebuie să o atingă pentru a depăşi viteza sunetului. Viteza sunetului este deseori folosită drept referinţă pentru măsurarea şi exprimarea vitezelor dezvoltate de aparatele de zbor. Viteza sunetului are valoarea de aproximativ 331 metri/secundă, măsurată la o temperatură de 00C şi poartă numele de Mach 1, ales în cinstea fizicianului şi filozofului austro-ceh Ernst Mach. Dublul vitezei sunetului este denumit şi Mach 2, o viteză egală cu de trei ori valoarea vitezei sunetului este Mach 3 ş.a.m.d. La temperatura de 200C viteza sunetului are o valoare de 343,14 metri/secundă.
Ce este teoria Big Bang?
Istoria Universului. De la Big Bang până astăzi
(imagine prelucrată preluată de pe siteul exploratorium.edu)
Big Bang reprezintă cea mai bună teorie a modului în care Universul a fost creat. Această teorie susţine că Universul nostru îşi are începuturile într-un singur punct originar, de o densitate incredibil de mare, extraordinar de fierbinte, numit şi singularitate. Oricât de straniu ar părea, teoria susţine că toată materia existentă în Univers a fost creată în momentul Big Bangului din acest punct originar, mai mic de miliarde de ori decât un proton. După ce materia a fost creată, Universul şi-a început expansiunea.
De ce dormim?
Deşi întrebarea poate părea caraghioasă, nu este. Veţi spune poate că trebuie să ne odihnim după efortul depus în timpul zilei. Dar am putea foarte bine, de pildă, să ne odihnim bine-mersi cu ochii deschişi pe o canapea, privind la televizor ori citind o carte, iar nu să fim fără simţiri aproape 7-8 ore pe zi. Întrebarea este, aşadar, de ce este nevoie să ne pierdem starea de conştienţă pe timpul odihnei?
Ce este radiaţia cosmică de fond?
Când şi de către cine a fost descoperită radiaţia cosmică de fond?
Radiaţia cosmică de fond este o radiaţie electromagnetică cu frecvenţa de 160,2 GHz ce este răspândită în tot Universul. Aceasta a fost descoperită în anul 1964 de astronomii Arno Penzias şi Robert Wilson.
Harta radiaţiei cosmice de fond realizate de sonda spaţială NASA WMAP
Ce este caloria?
Căldura este o formă de energie, astfel că foloseşte unitatea de măsură numită joule după fizicianul englez James Prescott Joule. Deşi joule-ul reprezintă standardul internaţional stabilit pentru măsurarea energiei, căldura poate fi măsurată şi în calorii.
O calorie se defineşte ca fiind cuantumul de energie necesar pentru a creşte temperatura unui gram de apă cu un grad Celsius sau Kelvin. Energia necesară pentru acest proces este de 4,186 jouli, o cantitate relativ mică de energie. Valoarea aceasta variază în funcţie de temperatura la care se află apa atunci când i se ridică temperatura cu un grad. Măsurătorile efectuate atunci când s-a ridicat temperatura unui gram de apă de la 14,50C la 15,50C au relevat valori ale caloriei cuprinse între 4,1852 şi 4,1858 jouli. Când apa are temperatura în jurul valorii de 200C, se obţine o valoare aproximativă a caloriei de 4,182 jouli. La 40C, obţinem 4,204 jouli. S-a stabilit şi o valoare a caloriei medii, ca fiind a suta parte din energia necesară creşterii temperaturii unui gram de apă de la 00C la 1000C la presiune atmosferică normală, şi anume 4,190 jouli.
Celsius, Fahrenheit şi Kelvin
Clişee ale limbii române moderne
Cuvintele au înţelesuri, iar limba este făcută pentru a comunica. Banal, nu? Lucrurile nu stau chiar aşa... Nenumărate şabloane s-au instalat în discursul modern, făcând limba de neînţeles. Mai jos puteţi citi despre câteva dintre clişeele limbii române moderne.
Cum funcţionează giroscopul?
Fiecare dintre noi a mânuit cu fascinaţie în copilărie un titirez, neavând habar de faptul că are în mână un giroscop. Citiţi în continuare un articol care explică pe ce principii îşi întemeiază giroscopul funcţionarea şi în ce domenii îşi găseşte aplicabilitate practică.
Fizica patinajului artistic
Ştiaţi că atât mişcările patinatorilor pe gheaţă, dar şi felul în care pisicile îşi repoziţionează corpul astfel încât să cadă întotdeauna în picioare pot fi explicate prin prisma conservării momentului cinetic? Aflaţi detalii în acest articol...
Efectul de "ochi roşii" în fotografii
Toţi cei pasionaţi de fotografie s-au lovit de această problemă după ce au folosit aparatul de fotografiat, întrebându-se probabil despre cauza care generează apariţia nuanţelor de roşu la nivelul ochilor celor fotografiaţi.
Efectul de "ochi roşii" apare în unele fotografii atunci când nu există lumină suficientă pentru o expunere de calitate şi este folosit blitz-ul. În condiţiile de iluminare care necesită folosirea blitz-ului, pupila se dilată pentru a lăsa suficientă lumină să pătrundă în ochi, astfel încât imaginea să se formeze corespunzător la nivelul retinei.
Particula Higgs
S-a discutat mult pe tema particulei lui Dumnezeu, cu prilejul deschiderii celui mai mare accelerator de particule, situat la Cern, Elveţia. Deşi numită "a lui Dumnezeu", această particulă, odată descoperită, nu va dovedi însă existenţa lui Dumnezeu. Mai degrabă, aş spune, dimpotrivă.
Cine e Stephen Hawking?
Dacă sunteţi pasionaţi de science-fiction, pe Stephen Hawking îl cunoaşteţi în mod cert din apariţia sa într-un episod al popularei serii SF Star Trek, în care îşi interpretează propriul personaj şi joacă poker alături de Albert Einstein şi Isaac Newton. Mai multe despre Hawking mai jos...
Dilatarea timpului şi paradoxul gemenilor
Dilatarea timpului joacă un rol major în cadrul Teoriei Relativităţii. Teoria lui Albert Einstein ne învaţă că dacă cineva ar putea călători cu viteza luminii, timpul s-ar opri pentru acea persoană. Din moment ce nimeni şi nimic, cu excepţia undelor electromagnetice, care au avantajul că nu posedă masă proprie, nu poate dezvolta o asemenea viteză, regula a fost extinsă sub forma fenomenului de dilatare a timpului: cu cât un obiect călătoreşte cu o viteză mai mare, cu atât timpul trece mai încet pentru acel obiect.
Cum se manifestă infarctul?
Deşi infarctul (atacul de cord) este o afecţiune extrem de serioasă, care de multe ori duce la deces, jumătate dintre cei care fac infarcte nu simt niciun simptom. De ce se întâmplă astfel? Pentru că muşchiul cardiac nu are senzori pentru durere, nervii cardiaci nefiind în stare să simtă durerea direct. Cu toate acestea, atunci când survine un atac de cord, nervii cardiaci devin instabili din punct de vedere electric şi transmit diverse semnale către măduva spinării; dacă se întâmplă să fie scurtcircuitaţi alţi nervi care fac conexiunea cu pieptul, de pildă, se poate întâmpla o durere în zona pieptului să secondeze apariţia unui infarct.
Cum scoatem un ou dintr-o sticlă?
În acest articol ne propunem să scoatem din sticlă oul fiert, decojit şi introdus anterior acolo fără a-l deteriora. După cum am precizat în finalul primului articol al seriei Fizica distractivă, principiul de care ne vom folosi va fi acelaşi. Este necesar să învingem prin orice mijloace, cu excepţia folosirii vreunei ustensile de bucătărie cu care am putea fărâma oul sau sparge sticla, forţa de rezistenţa care se opune ieşirii acestuia.
Dacă întoarcem sticla cu gura în jos, obţinem un ansamblu în cadrul căruia oul se află în echilibru din punct de vedere al forţelor care acţionează asupra sa. Care sunt acestea? Pe de o parte, presiunea aerului din interiorul sticlei (exercitată pe toată suprafaţa prinsă în interiorul sticlei a oului) se însumează cu greutatea oului. De cealaltă parte, presiunii exterioare a aerului i se adaugă reacţiunea sticlei care apare la contactul cu oul (care include şi forţele statice de frecare dintre ou şi suprafaţa sticlei). Ca şi în exemplul anterior, trebuie să generăm un dezechilibru între aceste forţe. Filmul de mai jos ilustrează una dintre soluţiile posibile.
Ce este piramida alimentelor?
Ce este piramida alimentară?
Piramida alimentară se referă la clasificarea alimentelor în funcţie de proporţia ideală a fiecărui aliment în dieta zilnică. Sunt mai multe variante ale piramidei alimentare. Iniţial aceasta a fost dată publicităţii în 1992 de către Departamentul de Agricultură al Statelor Unite . În 1998 cercetători din Bruxelles au propus o altă variantă a piramidei, pentru ca în 2002 de la Harvard să se promoveze o altă versiune. Finalmente, anul trecut, în 2008, aceiaşi cercetători de la Harvard au schimbat structura piramidei alimentare, în lumina noilor informaţii legate de alimentaţie, rezultate din cercetările întreprinse în ultimii ani.
Ce sunt trigliceridele?
CE SUNT TRIGLICERIDELE?
Trigliceridele sunt o formă de grăsime în sânge. Ele sunt principalele componente ale uleiului vegetal şi ale uleiurilor animale. Trigliceridele sunt formate dintr-o moleculă de glicerină combinată cu trei acizi graşi şi constituie cea mai mare parte a grăsimii digerate de oameni.
Cei care sunt găsiţi cu valori mari ale trigliceridelor au adesea si un nivel ridicat de colesterol total. Persoanele cu nivelul de trigliceride mare (peste 200 mg/dl) au un risc crescut de boli cardiovasculare. Persoanele cu diabet sau care sunt obeze sunt, de asemenea, susceptibile de a avea trigliceride ridicate. Trigliceridele sunt prezente în sânge şi în plasmă, iar in asociere cu colesterolul formează lipidele plasmatice.
Presiunea şi activităţile cotidiene
Ce este presiunea?
Presiunea este raportul dintre forţa care se aplică asupra unei anumite suprafeţe şi respectiva suprafaţă.
P=F/A
Rezultă, aşadar, că odată cu creşterea forţei şi concentrarea ei pe o suprafaţă cât mai mică, creşte şi presiunea. Altfel spus, presiunea scade dacă suprafaţa creşte şi/sau forţa scade.
OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu o donaţie.