Mecanica cuantică - partea a 2-a
Acest articol conţine partea a doua a documentarului care prezintă principalele idei din mecanica cuantică. În episodul 2 puteţi afla despre modelul atomic propus de Niels Bohr şi cum explică acesta liniile spectrale ale hidrogenului, dar şi despre dualitatea particulă-undă introdusă de francezul Louis de Broglie.
Mecanica cuantică - partea 1
Vă prezentăm în continuare primul episod dintr-o serie de filme dedicate popularizării fizicii cuantice. Această primă parte, care va fi în curând însoţită şi de următoarele, prezintă pe înţelesul tuturor, folosind o grafică superbă, ideile şi observaţiile experimentale care anunţau la început de secol XX revoluţia ştiinţifică ce avea să urmeze.
Teoria modelului standard al particulelor elementare
În filmul următor veţi vedea cum teoria modelului standard al particulelor elementare combină electrodinamica cuantică, cromodinamica cuantică şi teoriile despre forţa slabă în cadrul celei mai cuprinzătoare concepţii despre particulele elementare formulate vreodată. Gravitaţia nu îşi găseşte locul încă în cadrul acestei teorii.
Bosonul Higgs
Filmul următor descrie într-o manieră succintă şi clară, prin intermediul unei grafici de excepţie, mecanismul care face ca particulele fundamentale să aibă masă. Vorbim despre noţiuni teoretice, care încă nu au fost confirmate experimental, dar care sunt conţinute de Modelul Standard al particulelor elementare.
Dualitatea corpuscul-undă
Dacă lumina manifestă în anumite circumstanţe proprietăţi corpusculare, oare în cazul particulelor elementare, precum electronii sau protonii am putea vorbi de un comportament similar undelor? Fizicianul francez Louis de Broglie oferă un prim răspuns atunci când îşi susţine teza de doctorat, în 1924.
Efectul Compton
Albert Einstein explicase încă din 1905 efectul fotoelectric folosind un concept revoluţionar, cuanta de lumină. Pentru a convinge un număr important de sceptici a fost nevoie însă de observaţiile unui fizician american, Arthur Compton, care a reconfirmat teoria lui Einstein când a explicat efectul care îi poartă numele.
Iluzii optice: "Urcând şi coborând"
Iluzia optică "Urcând şi coborând"
de Maurits Cornelis Escher
Urmăriţi scările din acest castel...
Neutrino - particula fantomă
Avansând o ipoteză îndrăzneaţă, în anii '30 ai secolului trecut fizicianul Wolfgang Pauli propune ca "remediu disperat" pentru una din problemele fizicii vremii existenţa unei noi particule elementare, neutră din punct de vedere electric şi cu masă extrem de mică. Enrico Fermi îi dă în anul 1933 numele de neutrino.
Ce forţă ţine nucleul atomic unit?
Protonii, elemente constituente ale nucleului atomic, sunt particule cu sarcină pozitivă. Având aceeaşi sarcină, se resping reciproc. Ce face totuşi ca nucleul atomic să nu se dezintegreze? Ce ţine protonii laolaltă, deşi aparent ar trebui să se depărteze unul de altul? Aflaţi din acest articol ce forţă ţine nucleul atomic unit.
Iluzii optice: "Clădirea imposibilă"
Iluzia optică "Clădirea imposibilă"
de Maurits Cornelis Escher (1958)
Dezintegrarea radioactivă
Există elemente chimice cu nuclee masive, precum uraniul şi plutoniul, care se dezintegrează în mod spontan dând astfel naştere unor nuclee cu o mai mare stabilitate. Fenomenul poartă numele de radioactivitate şi este însoţit de eliberarea mai multor tipuri de radiaţie. Citiţi aici despre dezintegrările alfa, beta şi gama.
Atomul. Modelul atomic al lui Niels Bohr
Laureat al premiului Nobel, Niels Bohr este unul dintre fizicienii de frunte ai secolului al XX-lea. Avansând idei revoluţionare, ce contraziceau principiile fizicii începutului de secol XX, acesta a "reproiectat" atomul, introducând orbitele fixe ca regulă imuabilă pentru mişcarea electronilor şi niveluri fixe de energie pentru aceştia.
Radiaţia corpului absolut negru
Corpul absolut negru a reprezentat una dintre marile probleme ale fizicii la sfârşit de secol XIX. Max Planck este fizicianul care a găsit soluţia matematică ce a eliminat "catastrofa ultravioletă". Emisia discretă a energiei, introdusă de Planck, deşi salutară pentru problema dată, i se părea necredibilă însuşi părintelui teoriei...
Iluzii optice: Enigma lui Leviant
Iluzia optică: "Enigma lui Leviant"
Cel mai rapid avion din lume
La fel ca în cazul aparatului pilotat de Chuck Yeager (celebrul X-1 - primul avion care a depăşit bariera sunetului), modelul X-15A-2, un avion din seria X-15 este cel mai rapid aparat de zbor cu echipaj uman construit vreodată. Este lansat dintr-un portavion şi poate atinge viteze de până la 7297 km/h, adică aproximativ Mach 6,72. Acest aparat de zbor este propulsat de o rachetă şi deţine şi recordul de altitudine pentru aparate de zbor cu echipaj uman, urcând la mai mult de 100 de kilometri. A fost construit pentru aviaţia militară a SUA şi NASA.
Iluzii optice: segmente (in)egale
Iluzia optică "Segmente inegale"
Deşi segmentele AB şi CD par a fi în mod clar inegale, în fapt au aceeaşi dimensiune...
Atomul. Modelul atomic al lui Rutherford
În 1909 Ernest Rutherford a sugerat efectuarea unui experiment folosind particule alfa şi o foiţă de aur. Rezultatele acestui experiment au condus la schimbarea modului de înţelegere a structurii atomului. "Noul" atom era în cea mai mare parte spaţiu gol şi constituit din nucleu şi electroni orbitând în jurul acestuia.
Iluzia optică "Terasa imposibilă"
Iluzia optică "Terasa imposibilă".
Adaptare după o iluzie de Sandro del Piero
La ce bun apendicele?
Ce este apendicele?
Apendicele este un un segment al intestinului, de forma unui tub, care se găseşte în abdomenul drept inferior, conectat la cecum, aproape de intersecţia dintre intestinul gros şi intestinul subţire. Are lungimea de aproximativ 10 cm şi un diametru de circa 8 milimetri.
Mecanica cuantică: pisica lui Schrödinger
Mecanica cuantică ne spune că lumea particulelor elementare este guvernată de legi stranii, contraintuitive. Cum ar arăta lumea noastră dacă şi la nivel macroscopic fenomenele s-ar petrece la fel? Schrödinger a dat răspuns la această întrebare cu ajutorul unui experiment imaginar.