Cum ajung indivizii să susțină idei absurde ale grupului, plus alte gânduri la început de 2024 (JID-116)
• Tribalismul ne asigură mai multă putere și protecție în cadrul unui grup. Dar tendința individului de a aparține unui grup asigură o trăsătură nocivă grupului: membrii grupului ajung să aibă idei bizare, pe care aceștia le susțin oricum ar fi. Un exemplu ar fi partidele politice, unde persoane decente ajung să susțină persoane și idei/ politici bizare.
În plus, indiferent de obiectivele mari și declarate ale grupului, fără un mecanism independent de autocontrol, în timp se poate ajunge la un comportament intern ce intră deschis în conflict cu obiectivele declarate. Luați ca exemplu comportamentul Bisericii Catolice în cazurile de abuzuri asupra unor copii.
• Un aspect stupefiant al adepților determinismului și lipsei liberului-arbitru este acela că, în mod misterios, aceștia se așteaptă să ne convingă de adevărul lor, rezultat al unui efort intelectual îndelungat. Dar dacă suntem mașini, orice efort, orice pasiune, orice aparentă descoperire - sunt toate rezultatul implacabil al progresului mecanismului neîndurător și precis al universului. Iar orice efort de convingere este ridicol și inutil.
Dacă, de pildă, Robert Sapolsky într-adevăr crede că nu există liber-arbitru, în orice apariție publică ar trebui să-și înceapă discursul prin a spune: „Sunt astăzi în fața dvs pentru că nu se putea altfel. Universul, acest mecanism uriaș implacabil, m-a adus în acest punct. Am descoperit fără voia mea, căci nu am nicio libertate în ceea ce fac, că nu am liber-arbitru. Știu că nu aveți nici dvs liber-arbitru și că sunteți aici pentru că nu puteți fi altundeva. Știu că nu depinde de mine sau de dvs dacă mă credeți sau nu, pentru că fiecare lucru din acest univers este predeterminat și nimeni nu poate decide nimic. Scriu cărți, le promovez și mă folosesc de fondurile obținute pentru că nu am scăpare, pentru că așa este scris.”.
Dar nu face asta, nu? Cumva, trăiește totuși cu impresia (sau, cel puțin, se comportă ca atare) că e singurul cu liber-arbitru, dar noi ceilalți nu avem.
• Astăzi, practic nu prea pare să mai existe problemă omenească să nu fie rezolvată cu mindfulness...
Mi se pare la fel de miraculos ca intervenția divină în meciurile de fotbal din liga 1.
Cele mai citite articole de pe Scientia publicate în 2023
În 2024 se vor împlini 16 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 9.000 de articole. Plus o carte. Iată cele mai bune articole publicate în anul 2023 pe scientia.ro.
La ratele de fertilitate curente, populația omenirii se va diminua dramatic în viitorul apropiat
Dacă populația Terrei ar avea rata de fertilitate din SUA, în circa 300 de ani s-ar ajunge la un maxim de 10 miliarde (circa 2085) la mai puțin de 2 miliarde.
Populația planetei a tot crescut în ultimele 200 de ani, fiind probabil ca mulți dintre noi să creadă că acest trend se va menține pe termen lung. De exemplu, în ultima sută de ani s-a ajuns de la 2 la 8 miliarde de oameni. De la această idee s-a ajuns și la diverse teorii ale conspirației, care, în esență, vorbesc despre acțiunile „elitelor” care urmăresc depopularea planetei, pentru că am fi prea mulți.
Dar fără nicio acțiune premeditată și concertată a „elitelor”, prin simple decizii individuale, populația se va reduce dramatic.
Principalele progrese în medicină în 2023
Pe parcursul anului 2023, echipa RaportuldeGardă.ro a prezentat cele mai importante noutăţi din domeniul medical, de la descoperiri cu impact major generate de cercetarea fundamentală, la rezultatele celor mai ample studii clinice investigând terapii inovatoare la nivel mondial. La final de an, iată o sinteză a celor mai importante inovaţii în medicină din anul 2023.
Principalele concluzii:
• La nivel global sunt raportate tot mai multe genomuri secvenţiate complet, disponibile pentru a descifra substratul genetic al bolilor, precum şi referinţe construite cu acurateţe ridicată pentru a fi utilizate în genomică.
• Primele rezultate clinice: editarea genică in vivo este sigură la pacienţii cu HIV, având rolul de a îndepărta virusul din rezervoare.
• Vaccinul personalizat împotriva melanomului: primele rezultate care confirmă eficacitatea unei astfel de terapii în cadrul studiilor clinice.
• Prima terapie de editare genică prin CRISPR a devenit disponibilă pentru pacienții în vârstă de minim 12 ani din Regatul Unit, care au anemie falciformă și β-talasemie dependentă de transfuzii.
• Atenția în managementul diabetului zaharat se află pe dezvoltarea metodelor de producţie endogenă a insulinei, fiind deja disponibilă prima terapie celulară cu celule pancreatice alogenice pentru aceşti pacienţi.
• A fost atins un nou record de eficacitate a unei terapii împotriva obezităţii.
• Lupta cu hipercolesterolemia ar putea fi câştigată prin diferite tipuri de terapii genice.
Ce a fost întâi: galaxiile sau găurile negre?
Într-o lucrare publicată recent în revista Nature Astronomy astronomii anunță identificarea unei găuri negre care s-a format la circa 500 de milioane de ani după Big Bang (vârsta universului este estimată la circa 13,8 miliarde ani). Descoperirea s-a bazat pe analiza datelor furnizate de Observatorul în raze X Chandra (Chandra X-ray Observatory) și Telescopul Spațial James Webb (James Webb Space Telescope).
Problema cu acest tip de găuri negre, care au apărut după Big Bang până la 700 de milioane de ani, este că încă nu este cunoscut mecanismul formării lor, ceea ce duce la punerea sub semnul întrebării a modelului Big Bang însuși de către unii fizicieni.
Suplimentar, cercetătorii au descoperit că gaura neagră timpurie are o masă similară cu restul galaxiei în care se găsește, ceea ce este neobișnuit. Spre comparație, gaura neagră din centrul Căii Lactee, Sagittarius A*, are circa 0,1% din masa galaxiei.
Starea sănătății în România - 2023
Avem o speranță de viață la naștere a treia cea mai scăzută din UE, arată cele mai noi date privind Starea Sănătății în UE 2023. După noi mai sunt doar Letonia și Bulgaria. Nu este singurul indicator care ne situează la coada clasamentului Uniunii. Pentru prima dată de la începutul seriei, ediția din 2023 a profilurilor de sănătate pe țară introduce o secțiune specială dedicată sănătății mintale.
România are cea mai scăzută prevalență a tulburărilor de sănătate mintală dintre țările UE, dar povara e mare, potrivit estimărilor Institutului de Statistică Medicală și Evaluare a Sănătății (IHME). Datele sunt aferente anului 2019.
Proporția populației diagnosticată cu afecțiuni mintale este de 13%, față de 17%, media UE. Cele mai răspândite tulburări sunt anxietatea și depresia. Fiecare dintre acestea fiind estimată la 4% din populație. Celelalte proporții – mai reduse – sunt date de consumul de alcool și de droguri, de alte boli mintale, precum și de schizofrenie și tulburări bipolare.
În schimb, ponderea adulților care consideră că sunt la risc de depresie a fost de 60% în 2022, mai mare decât media UE de 55%. Pandemia nu a modificat riscul de depresie în rândul românilor, acesta rămânând stabil din 2020, subliniază documentul. Costurile economice directe și indirecte ale bolilor mintale în 2015 au fost estimate la 2,1% din PIB-ul României, respectiv 3,4 miliarde de euro.
De ce trăim (relativ) puțin: nevoia inițială de reproducere rapidă a mamiferelor a dezactivat mecanismele asociate unei vieți lungi
Tuatara. Credit imagine: wikipedia.org
Toate ființele umane îmbătrânesc. Face parte din biologia noastră și ne limitează durata de viață la puțin peste 120 de ani. Nu toate animalele experimentează îmbătrânirea însă. Corpurile unor animale nu se degradează treptat pe măsură ce îmbătrânesc așa cum o fac corpurile noastre.
Odată ajunși la 30 de ani, probabilitatea de a muri a oamenilor se dublează la fiecare opt ani. Deci, chiar dacă ai norocul să devii centenar, probabilitatea de a muri în fiecare an va fi mare.
De ce francezii condamnau porcii la spânzurătoare, plus alte gânduri la final de 2023 (JID-115)
• Unii oameni simt că viața nu este pur și simplu despre a trăi. Trebuie să fie despre altceva, trebuie să fie ceva mai mult.
Gândul se atenuează cu vârsta.
• Propria moralitate, cea pe care o exercităm în propriile acțiuni, o regăsim în evaluarea altora. De aceea lideri cu intenții și comportamente imorale sau ilegale ne lasă indiferenți pe prea mulți.
• Contraintuitiv, dacă-ți faci cunoscute scopurile, probabilitatea de a le îndeplini scade. Pare că, odată expuse, ne pierdem din vitalitate.
Paradoxul activității fizice: dacă are legătură cu serviciul, este dăunătoare
Activitatea fizică regulată este cunoscută ca fiind un factor preventiv în ce privește apariția bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 ori cancerul de colon sau sân.
Dar apare un paradox: chiar dacă activitatea fizică din timpul liber, chiar intensă, este asociată cu efecte pozitive asupra sănătății, studii recente arată că activitatea fizică ce are loc la serviciu are efecte negative asupra sănătății, precum incidența bolilor cardiovasculare și mortalitate din toate cauzele.
De pildă, lucrătorii din construcții, agricultură și industrie sunt activi fizic în cea mai mare parte a zilei de lucru, dar aceștia sunt adesea bolnavi.
Cum vine asta? Activitatea fizică e activitate fizică, la urma urmelor, nu?
De ce cei care spun „sună-mă dacă ai nevoie de ceva” sunt nesinceri, plus alte gânduri de Nassim Nicholas Taleb
Nassim Nicholas Taleb, eseistul libanezo-american faimos în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este activ pe Twitter. Comentează diverse evenimente politice, periodic atacă diverse figuri politice sau literare și își testează propriile idei. Pe lângă activitatea intelectuală, acesta este pasionat de ciclism și practică și ridicarea de greutăți. Mai jos am extras 10 dintre cele mai recente gânduri publicate pe contul de Twitter.
Ce ingrediente conțin Chicken McNuggets (McDonald's)?
Recunosc, nuggeții de la McDonald's sunt foarte buni 😀 Sunt o adevărată capodoperă culinară. Sunt gustoși, moi, prăjiți exact cât trebuie. Dar acești nuggeți sunt un exemplu perfect de aliment ultra-procesat, adică nu un aliment în sensul clasic, ci un fel de înlocuitor de mâncare.
Iată ce conțin acești nuggeți, pe lângă puținul de carne de pui.
Mâncarea care ne îmbolnăvește și ucide lent. Despre ororile alimentelor ultra-procesate
În prezent 7% din populația României are diabet, iar circa 3% are cancer. Conform unui raport din 2020, dintre copiii cu vârste de 7-9 ani 14% sunt obezi, iar 17% sunt supraponderali. Iar România de mâine va fi mai bolnavă decât cea de azi.
Ceea ce mâncăm astăzi este foarte diferit de ceea ce obișnuiam să mâncăm cu câteva zeci de ani în urmă.
Cea mai mare parte a ceea ce mănânci este constituit din alimente ultra-procesate [AUP], care sunt o noutate pentru organismul nostru, învățat de-a lungul istoriei cu alt tip de hrană, și care ne îmbolnăvesc și ne omoară.
Nu vorbesc doar despre mâncarea tip fast-food de la anumite lanțuri de restaurante, nu vorbesc despre ce găsești la etajul de „mâncare” din malluri, ci de aproape tot ce mănânci. Cereale în pungi multi-colore, dimineața? AUP. Crenvurști? AUP. Iaurt? (Cel mai probabil) AUP. Margarină? AUP. Pizza de la supermarket? AUP. Prăjituri de orice fel de la supermarket/ cofetărie? AUP. Supe instant? AUP. Pâinea albă? AUP. Covrigi de la colțul străzii? AUP. Biscuiți și napolitane? AUP. Mezelurile de (aproape) orice tip? AUP. Batoane cu proteine înainte sau după exerciții fizice? AUP. Nuggets de orice fel? AUP. Cipsuri? AUP. Înghețată? AUP. Și lista continuă... Zeci de mii de substanțe chimice de care, în largă majoritate, nu ai auzit, fabricate de marile companii alimentare, sunt amestecate în produsele pe care le mâncăm zilnic.
Există sau nu există electronii? (JID-114)
Undeva, într-un colț al Twitter-ului, în urmă cu câteva zile a avut loc o discuție aprinsă între un filozof și un fizician despre existența electronilor. Filozoful, Philip Goff. Fiziciana, Sabine Hossenfelder. Conversația, pe alocuri destul de dură, este răspândită în mai multe fire de discuție, dar esența este aici.
Pe scurt, „bătălia” conține următoarele puncte de vedere:
- Goff spune: „Nu putem observa electronii, dar aceștia sunt parte dintr-o explicație teoretică bună cu privire la ce observăm”.
- Hossenfelder spune: „Noi (n.n. fizicienii) nu folosim niciodată presupunerea că „electronii există” pentru a explica datele. Când spunem că electronii există, vrem să spunem că un anume set de postulate matematice se dovedesc utile pentru a descrie observațiile”.