Virusurile pot fi și benefice. Iată șase moduri în care sunt utile în sănătatea umană, agricultură și mediu
Când vorbim despre virusuri, avem tendința să avem în minte doar impactul lor dăunător asupra sănătății și vieții oamenilor. Pandemia de gripă din 1918 a ucis aproximativ 50 de milioane de oameni, iar variola circa 30% dintre cei infectați (supraviețuitorii au rămas adesea cu cicatrici sau orbi).
Dar virusurile pot fi folosite și în beneficiul sănătății umane, al agriculturii și al mediului.
Virușii au o structură relativ simplă, constând dintr-o bucată de material genetic (ARN sau ADN) închisă într-un înveliș proteic (capside). Unele au și un alt înveliș exterior.
Mecanismele fundamentale ale minții. Patru metode pentru a învăța să gândești cu propria minte și să eviți să fii manipulat
Da, titlul pare pompos. Cine nu știe să gândească? Toți știm, doar cu asta ne ocupăm în fiecare zi, nu? Poate părea surprinzător, dar abilitatea de a gândi independent și matur nu este una care se deprinde prin simpla viețuire, de simpla trecere prin viață, ci este nevoie de pregătire. Mintea are nevoie să se înțeleagă pe sine, să înțeleagă cum funcționează pentru a fi în măsură să funcționeze corect.
De ce restricția alimentară încetinește îmbătrânirea creierului și prelungește viața
Drosophila melanogaster
Alimentația influențează toate procesele organismului, fiind unul dintre factorii esențiali, probabil cel mai important, în sănătatea organismului. Datele colectate de cercetători în ultimii ani indică faptul că restricția calorică (consumul unui număr de calorii mai mic decât cel consumat de organism) îmbunătățește sănătatea și crește durata de viață, aspecte rezultate în special în cadrul testelor pe animale.
Recent, cercetători de la Institutul Buck au identificat o genă, OXR1, care pare a avea un rol determinant în prelungirea vieții, dar și în păstrarea sănătății creierului. Descoperirea poate fi utilă în terapii pentru a încetini procesul de îmbătrânire la oameni și pentru boli neurodegenerative care au legătură cu îmbătrânirea.
Nou tratament care oprește progresia bolii Stargardt
Compania americană Alkeus Pharmaceuticals, specializată în dezvoltarea unor tratamente pentru boli degenerative ale ochiului, a anunțat miercuri că terapia sa experimentală a oprit progresia bolii la pacienții cu stadii incipiente ale unei afecțiuni oculare genetice care duce la orbire, informează 360medical.ro.
Afecțiunea ereditară, cunoscută sub numele de boala Stargardt, nu are tratamente disponibile și este una dintre principalele cauze genetice de orbire la copii și adulți tineri, cu un număr estimat de 30.000 de persoane afectate în Statele Unite și peste 150.000 în întreaga lume.
Zosurabalpin, un nou tip de antibiotic împotriva bacteriilor rezistente la medicamente
Amenințarea pentru sănătatea publică reprezentată de rezistența antimicrobiană rămâne una uriașă la nivel global. Aproximativ 1,3 milioane de persoane din întreaga lume au murit în mod direct din cauza rezistenței antimicrobiene în 2019, potrivit unei analize din 2022. Acum, informează 360medical.ro, oamenii de știință spun că au dezvoltat un nou tip de antibiotic pentru a trata bacteriile rezistente la majoritatea antibioticelor actuale și care ucid un procent mare de persoane cu o infecție invazivă.
Acinetobacter baumannii este o bacterie ce determină frecvent infecţii nosocomiale, cel mai comun situs de infecţie şi colonizare fiind tractul respirator inferior. Bacteria poate provoca infecții grave la nivelul plămânilor, al tractului urinar și al sângelui, potrivit Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) din Statele Unite.
Cum ajung indivizii să susțină idei absurde ale grupului, plus alte gânduri la început de 2024 (JID-116)
• Tribalismul ne asigură mai multă putere și protecție în cadrul unui grup. Dar tendința individului de a aparține unui grup asigură o trăsătură nocivă grupului: membrii grupului ajung să aibă idei bizare, pe care aceștia le susțin oricum ar fi. Un exemplu ar fi partidele politice, unde persoane decente ajung să susțină persoane și idei/ politici bizare.
În plus, indiferent de obiectivele mari și declarate ale grupului, fără un mecanism independent de autocontrol, în timp se poate ajunge la un comportament intern ce intră deschis în conflict cu obiectivele declarate. Luați ca exemplu comportamentul Bisericii Catolice în cazurile de abuzuri asupra unor copii.
• Un aspect stupefiant al adepților determinismului și lipsei liberului-arbitru este acela că, în mod misterios, aceștia se așteaptă să ne convingă de adevărul lor, rezultat al unui efort intelectual îndelungat. Dar dacă suntem mașini, orice efort, orice pasiune, orice aparentă descoperire - sunt toate rezultatul implacabil al progresului mecanismului neîndurător și precis al universului. Iar orice efort de convingere este ridicol și inutil.
Dacă, de pildă, Robert Sapolsky într-adevăr crede că nu există liber-arbitru, în orice apariție publică ar trebui să-și înceapă discursul prin a spune: „Sunt astăzi în fața dvs pentru că nu se putea altfel. Universul, acest mecanism uriaș implacabil, m-a adus în acest punct. Am descoperit fără voia mea, căci nu am nicio libertate în ceea ce fac, că nu am liber-arbitru. Știu că nu aveți nici dvs liber-arbitru și că sunteți aici pentru că nu puteți fi altundeva. Știu că nu depinde de mine sau de dvs dacă mă credeți sau nu, pentru că fiecare lucru din acest univers este predeterminat și nimeni nu poate decide nimic. Scriu cărți, le promovez și mă folosesc de fondurile obținute pentru că nu am scăpare, pentru că așa este scris.”.
Dar nu face asta, nu? Cumva, trăiește totuși cu impresia (sau, cel puțin, se comportă ca atare) că e singurul cu liber-arbitru, dar noi ceilalți nu avem.
• Astăzi, practic nu prea pare să mai existe problemă omenească să nu fie rezolvată cu mindfulness...
Mi se pare la fel de miraculos ca intervenția divină în meciurile de fotbal din liga 1.
Cele mai citite articole de pe Scientia publicate în 2023
În 2024 se vor împlini 16 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 9.000 de articole. Plus o carte. Iată cele mai bune articole publicate în anul 2023 pe scientia.ro.
La ratele de fertilitate curente, populația omenirii se va diminua dramatic în viitorul apropiat
Dacă populația Terrei ar avea rata de fertilitate din SUA, în circa 300 de ani s-ar ajunge la un maxim de 10 miliarde (circa 2085) la mai puțin de 2 miliarde.
Populația planetei a tot crescut în ultimele 200 de ani, fiind probabil ca mulți dintre noi să creadă că acest trend se va menține pe termen lung. De exemplu, în ultima sută de ani s-a ajuns de la 2 la 8 miliarde de oameni. De la această idee s-a ajuns și la diverse teorii ale conspirației, care, în esență, vorbesc despre acțiunile „elitelor” care urmăresc depopularea planetei, pentru că am fi prea mulți.
Dar fără nicio acțiune premeditată și concertată a „elitelor”, prin simple decizii individuale, populația se va reduce dramatic.
Principalele progrese în medicină în 2023
Pe parcursul anului 2023, echipa RaportuldeGardă.ro a prezentat cele mai importante noutăţi din domeniul medical, de la descoperiri cu impact major generate de cercetarea fundamentală, la rezultatele celor mai ample studii clinice investigând terapii inovatoare la nivel mondial. La final de an, iată o sinteză a celor mai importante inovaţii în medicină din anul 2023.
Principalele concluzii:
• La nivel global sunt raportate tot mai multe genomuri secvenţiate complet, disponibile pentru a descifra substratul genetic al bolilor, precum şi referinţe construite cu acurateţe ridicată pentru a fi utilizate în genomică.
• Primele rezultate clinice: editarea genică in vivo este sigură la pacienţii cu HIV, având rolul de a îndepărta virusul din rezervoare.
• Vaccinul personalizat împotriva melanomului: primele rezultate care confirmă eficacitatea unei astfel de terapii în cadrul studiilor clinice.
• Prima terapie de editare genică prin CRISPR a devenit disponibilă pentru pacienții în vârstă de minim 12 ani din Regatul Unit, care au anemie falciformă și β-talasemie dependentă de transfuzii.
• Atenția în managementul diabetului zaharat se află pe dezvoltarea metodelor de producţie endogenă a insulinei, fiind deja disponibilă prima terapie celulară cu celule pancreatice alogenice pentru aceşti pacienţi.
• A fost atins un nou record de eficacitate a unei terapii împotriva obezităţii.
• Lupta cu hipercolesterolemia ar putea fi câştigată prin diferite tipuri de terapii genice.
Ce a fost întâi: galaxiile sau găurile negre?
Într-o lucrare publicată recent în revista Nature Astronomy astronomii anunță identificarea unei găuri negre care s-a format la circa 500 de milioane de ani după Big Bang (vârsta universului este estimată la circa 13,8 miliarde ani). Descoperirea s-a bazat pe analiza datelor furnizate de Observatorul în raze X Chandra (Chandra X-ray Observatory) și Telescopul Spațial James Webb (James Webb Space Telescope).
Problema cu acest tip de găuri negre, care au apărut după Big Bang până la 700 de milioane de ani, este că încă nu este cunoscut mecanismul formării lor, ceea ce duce la punerea sub semnul întrebării a modelului Big Bang însuși de către unii fizicieni.
Suplimentar, cercetătorii au descoperit că gaura neagră timpurie are o masă similară cu restul galaxiei în care se găsește, ceea ce este neobișnuit. Spre comparație, gaura neagră din centrul Căii Lactee, Sagittarius A*, are circa 0,1% din masa galaxiei.
Starea sănătății în România - 2023
Avem o speranță de viață la naștere a treia cea mai scăzută din UE, arată cele mai noi date privind Starea Sănătății în UE 2023. După noi mai sunt doar Letonia și Bulgaria. Nu este singurul indicator care ne situează la coada clasamentului Uniunii. Pentru prima dată de la începutul seriei, ediția din 2023 a profilurilor de sănătate pe țară introduce o secțiune specială dedicată sănătății mintale.
România are cea mai scăzută prevalență a tulburărilor de sănătate mintală dintre țările UE, dar povara e mare, potrivit estimărilor Institutului de Statistică Medicală și Evaluare a Sănătății (IHME). Datele sunt aferente anului 2019.
Proporția populației diagnosticată cu afecțiuni mintale este de 13%, față de 17%, media UE. Cele mai răspândite tulburări sunt anxietatea și depresia. Fiecare dintre acestea fiind estimată la 4% din populație. Celelalte proporții – mai reduse – sunt date de consumul de alcool și de droguri, de alte boli mintale, precum și de schizofrenie și tulburări bipolare.
În schimb, ponderea adulților care consideră că sunt la risc de depresie a fost de 60% în 2022, mai mare decât media UE de 55%. Pandemia nu a modificat riscul de depresie în rândul românilor, acesta rămânând stabil din 2020, subliniază documentul. Costurile economice directe și indirecte ale bolilor mintale în 2015 au fost estimate la 2,1% din PIB-ul României, respectiv 3,4 miliarde de euro.
De ce trăim (relativ) puțin: nevoia inițială de reproducere rapidă a mamiferelor a dezactivat mecanismele asociate unei vieți lungi
Tuatara. Credit imagine: wikipedia.org
Toate ființele umane îmbătrânesc. Face parte din biologia noastră și ne limitează durata de viață la puțin peste 120 de ani. Nu toate animalele experimentează îmbătrânirea însă. Corpurile unor animale nu se degradează treptat pe măsură ce îmbătrânesc așa cum o fac corpurile noastre.
Odată ajunși la 30 de ani, probabilitatea de a muri a oamenilor se dublează la fiecare opt ani. Deci, chiar dacă ai norocul să devii centenar, probabilitatea de a muri în fiecare an va fi mare.
De ce francezii condamnau porcii la spânzurătoare, plus alte gânduri la final de 2023 (JID-115)
• Unii oameni simt că viața nu este pur și simplu despre a trăi. Trebuie să fie despre altceva, trebuie să fie ceva mai mult.
Gândul se atenuează cu vârsta.
• Propria moralitate, cea pe care o exercităm în propriile acțiuni, o regăsim în evaluarea altora. De aceea lideri cu intenții și comportamente imorale sau ilegale ne lasă indiferenți pe prea mulți.
• Contraintuitiv, dacă-ți faci cunoscute scopurile, probabilitatea de a le îndeplini scade. Pare că, odată expuse, ne pierdem din vitalitate.
Paradoxul activității fizice: dacă are legătură cu serviciul, este dăunătoare
Activitatea fizică regulată este cunoscută ca fiind un factor preventiv în ce privește apariția bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 ori cancerul de colon sau sân.
Dar apare un paradox: chiar dacă activitatea fizică din timpul liber, chiar intensă, este asociată cu efecte pozitive asupra sănătății, studii recente arată că activitatea fizică ce are loc la serviciu are efecte negative asupra sănătății, precum incidența bolilor cardiovasculare și mortalitate din toate cauzele.
De pildă, lucrătorii din construcții, agricultură și industrie sunt activi fizic în cea mai mare parte a zilei de lucru, dar aceștia sunt adesea bolnavi.
Cum vine asta? Activitatea fizică e activitate fizică, la urma urmelor, nu?