Dormiţi după-amiaza! Veţi fi binedispuşi
Scuza perfectă pentru o siestă! Oamenii care stau treji pe tot parcursul zilei devin treptat mult mai sensibili la emoţiile negative. În schimb, cei care trag un pui de somn după-amiaza sunt mai insensibili la emoţiile negative şi mult mai receptivi la cele pozitive.
Corpul omenesc. Elementele sale chimice
“Suntem compuşi din atomi nemuritori. Pe undeva, suntem veşnici.” Un aforism al poetului Valeriu Butulescu ce ne poate stârni curiozitatea, întrebându-ne de ce atâtea elemente chimice compun corpul omenesc, creând un organism unic.
Neutrinii superluminici. Trei întrebări
Ştirea cea mai impresionantă din acest an din lumea fizicii este cea legată de neutrinii superluminici. Fizicianul Peter Ficher de la MIT răspunde la 3 întrebări legate de experimentul efectuat în Elveţia şi Italia care arată că neutrinii pot depăşi viteza luminii.
Există alte planete care să permită apariţia şi dezvoltarea vieţii?
Suntem singuri? Această întrebare este la fel de veche precum umanitatea însăşi. De milenii oamenii şi-au îndreptat privirea către stele şi s-au întrebat dacă undeva acolo există şi alte fiinţe asemenea lor. Viaţa, similară cu a noastră sau nu, există şi în alt loc din sistemul nostru solar? Dar în galaxia noastră?
Până în 1992, când existenţa primei exoplanete a fost confirmată, era incert dacă mai există şi alte planete în afara celor din sistemul nostru solar. Astăzi ştim de existenţa a peste 1000 de planete şi planete candidat care orbitează alte stele. Îndeplinesc aceste planete condiţiile necesare dezvoltării vieţii? Ce condiţii favorizează formarea de planete terestre în cursul dezvoltării sistemului planetar? NASA poate contribui la soluţionarea acestor probleme prin dezvoltarea misiunilor create să găsească şi să caracterizeze sistemele planetare.
Înainte de a determina dacă e vorba de sisteme planetare capabile să sprijine apariţia şi dezvoltarea vieţii, trebuie să le găsim. NASA Science urmăreşte acest scop prin sprijinirea mai multor eforturi independente efectuate la sol şi prin dezvoltarea misiunii Kepler, un telescop spaţial dedicat identificării şi determinării gradului de răspândire (numărului de planete care însoţesc de obicei o stea) a planetelor extrasolare.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului What-are-characteristics-planetary-systems-orbiting-other-stars-and-do-they-harbor-life publicat de science.nasa.gov.
Traducere: Anamaria Spătaru
Legile fizicii în condiţii cosmice extreme
Cum funcţionează Universul? Înţelegerea naşterii şi destinului Universului sunt primi paşi esenţiali în dezvăluirea mecanismului său de funcţionare, care, la rându-i, necesită o cunoaştere a istoriei Universului, care a început cu Big Bang-ul.
Cum a apărut şi cum a evoluat Universul?
Cum am ajuns aici? Cum a luat naştere Universul şi cum a evoluat la stadiul în care a fost posibilă apariţia stelelor, a galaxiilor şi a planetelor aşa cum le vedem în prezent? Iată una din întrebările fundamentale la care ştiinţa încă nu a oferit un răspuns complet.
Teoria totului - numărătoarea inversă
Nu numai că timpul este unul din marile mistere, dar în acelaşi timp deţine cheia pentru rezolvarea celei mai ambiţioase provocări din fizica teoretică, aceea de a cuprinde complexa lucrare a acestui vast univers într-o singură şi elegantă teorie: teoria totului.
Naşterea umană
O definiţie mai mult sau mai puţin trivială a naşterii este “procesul de expulsie a produsului de concepţie”, dar naşterea e mai mult decât atât. Ne putem pune în primul rând întrebarea: ce determină naşterea unui copil? Depinde de mamă? Depinde de făt?
Premiile ciudate ale ştiinţei: Ig Nobel 2011
Pe lângă prestigioasele premii Nobel, în fiecare an 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăznite în diverse domenii, de la fizică la chimie, de la medicină la pace. Iată premiile Ig Nobel din 2011.
Experiment: baloane de săpun plutitoare
Vă propunem astăzi un experiment de realizat acasă cu baloane de săpun. Toţi ne-am distrat la un moment dat făcând baloane de săpun. Din păcate, acestea, dacă nu sunt purtate de vânt, vor cădea şi la atingerea cu solul sau diverse obiecte se vor sparge.
Curiozităţi diverse din ştiinţă... Ştiaţi că?
Ştiaţi că antimateria este cel mai puternic combustibil cunoscut? Aveţi idee din câtă informaţie este "construit" un om? Oare cât ar dura tot combustibilul fosil disponibil acum pe Terra şi ce modificări ale planetei ar genera arderea sa în totalitate?
Zece curiozităţi din astronomie (3)
Care este rata exploziilor de tip supernovă din galaxia noastră? Care este condiţia ca o stea să formeze planete? În ce fel va evolua Soarele, pe măsură ce-şi epuizează combustibilul? Citiţi în acest articol despre alte zece curiozităţi din astronomie.
Zece curiozităţi din astronomie (2)
Cum ar fi să trăim în mijlocul galaxiei noastre, Calea Lactee? Care este singurul obiect cosmic care are presiunea atmosferică asemănătoare celei de pe Pământ? Ştiaţi că s-au descoperit peste 120 de molecule organice în spaţiu? Iată încă 10 curiozităţi astronomice.
Zece curiozităţi din astronomie (1)
Ştiaţi că lichenii pot supravieţui în spaţiul cosmic? Ştiaţi că protonii nu sunt eterni? Ştiţi care este cea mai mare structură observată în Univers? Vă prezentăm în acest articol o serie de zece curiozităţi astronomice, una mai interesantă decât alta.
Sistemul solar - tot ce vrei să ştii despre Soare
Soarele a fost glorificat de civilizaţiile străvechi şi ridicat la rang de zeitate, a slujit la alcătuirea calendarelor pe care se bazau evenimentele din viaţa oamenilor acelor vremuri, a reprezentat mereu o parte importantă a vieţii fizice, dar mai ales a celei spirituale.