Zece curiozităţi din astronomie (9)
Cât ar dura drumul până la Alfa Centauri la vitezele sondelor pe care le trimitem în prezent în spaţiu? Cu ce eroare a fost estimată vârsta Universului? Câte stele se nasc în Calea Lactee într-un an? Ce vârstă avea Universul când era de dimensiunile Căii Lactee?
Ce declanşează un “vierme de ureche”?
Vă întrebaţi, desigur, despre ce e vorba în titlu. Simplu. Nu cred să existe cineva care să nu fi păţit să i se repete necontenit în minte o melodie. Poate că fenomenul are legătură cu preferinţele muzicale, cu ascultarea repetată, dar oare ce îl declanşează?
Nu ştim:schimbările regionale ale climei(8)
Chiar și la o creștere a temperaturii globale cu doar 2°C, vor fi schimbări destul de dramatice. Care regiuni se deveni paradise tropicale? Care iaduri insuportabil de umede? Care deșerturi? Pentru a ne face planuri de viitor ar fi util să știm acestea.
De ce-ar fi unele date (11.11.11) fatidice?
Acum 2 zile, înainte de ora prânzului parte a omenirii, în înţelepciunea ei, aștepta (din motive, se înţelege, înţelepte) o clipă cu totul specială: momentul în care ceasul va arăta ora 11, 11 minute şi 11 secunde, pe data de 11 noiembrie 2011.
Ingineria genetică. Introducere (11)
Ingineria genetică este acea ramură a genetici, care modifică genomul organismelor vii, astfel încât să le confere acestora caracteristicile dorite de om. Majoritatea aplicaţiilor sale sunt în domeniul agricol. Cu toate acestea, cercetări se fac şi pentru animale.
Bolile ereditare heterozomale (10)
Vom vorbi în acest articol despre bolile ereditare heterozomale, care sunt determinate de gene situate pe cromozomii sexului (heterozomi), respectiv X sau Y. Vorbim despre boli precum daltonismul, hemofilia, miopatia Duchenne.
Protocelule, linia dintre fiinţă şi nefiinţă
În videoclipul de mai jos îl veţi putea urmări pe biologul Martin Hanczyc explicând experimentele sale realizate cu protocelule, celule artificiale care se comportă ca nişte celule vii. Aceste protocelule interacţionează unele cu altele şi "simt" hrana.
Karl Landsteiner şi grupele sangvine
La începutul secolului XX, Karl Landsteiner a descoperit o metodă de clasificare a sângelui uman cu consecinţe de anvergură asupra practicii medicale, în special în chirurgie. A contribuit şi în domeniul imunologiei, care lua naştere în acea perioadă.
Corpurile mici ale sistemului solar
Corpurile mici din sistemul solar includ comete, asteroizi, obiectele din Centura Kuiper şi Norul Oort, mici sateliţii planetari, Triton, Pluto, Charon şi praful interplanetar. Unele dintre aceste obiecte s-au modificat foarte puţin de-a lungul existenţei lor.
Prima impresie chiar face diferenţa
Există un motiv foarte bun pentru care prima impresie este considerată atât de importantă: majoritatea oamenilor chiar pot să judece cu exactitate o altă persoană după doar o întâlnire. Se pare că suntem mult mai perceptivi decât credem.
Folosirea mercurului împotriva pediculozei
Probele de păr ale lui Ferdinand al II-lea de Aragon (1467-1496), rege de Napoli, a cărui mumie este păstrată în Bazilica San Domenico Maggiore din Napoli, au arătat un conţinut ridicat de mercur, cu o valoare de 827 părţi per milion.
Anton van Leeuwenhoek
Anton van Leeuwenhoek este considerat unul dintre marii tehnicieni care a contribuit la progresul ştiinţei. Deşi nu el a inventat microscopul, este considerat fondatorul microbiologiei, având, de asemenea, contribuţii şi în alte ştiinţe.
Nu ştim: cu cât se va încălzi Terra? (7)
Continuăm seria dedicate mediului. Cu cât s-ar încălzi Pământul dacă, să spunem, am dubla nivelul de CO2 din atmosferă? Una din modalităţile de a ne face o idee despre cum evoluează climatul Terrei este utilizarea modelelor computerizate.
Boli genetice ereditare (9)
Dacă articolul anterior am discutat despre bolile genetice neereditare, acum vom analiza bolile sau afecţiunile genetice ereditare. Aceste afecţiuni sunt determinate de mutaţiile genice. Vorbim despre polidactilie, albinism, fenilcetonurie, cretinism guşogen ş.a.
Boli şi caractere patologice genetice (8)
În acest articol şi în cele ce urmează vom discuta despre bolile genetice. Bolile genetice sunt determinate de diferite mutaţii ale materialului genetic. Astăzi vorbim despre bolile genetice neereditare, adică cele care nu se transmit de la părinţi urmaşilor.