Scurtă introducere în seismologie
Denumite şi cutremure de pământ, seismele sunt mişcări ale scoarţei terestre care produc mari pagube, atât materiale, cât şi umane. Ştiinţa care studiază cutremurele este seismologia, o ramură a geofizicii. Mai multe despre cutremure, în continuare.
De ce urinăm când suntem speriaţi?
Ai fost vreodată atât de speriat sau de surprins de ceva încât ai făcut pe tine, fie şi doar puţin? Este în regulă, eşti printre prieteni, nimeni nu o să râdă de tine. La urma urmelor, nu a fost vina ta. Este vorba de un mecanism cerebral complicat, pe care ţi-l dezvăluim aici.
Strănutul. Cum funcţionează?
Strănutul este un reflex de apărare al organismului, fiind adesea un semn pentru numeroase condiţii patologice (diferite boli). Strănutul reprezintă expulsia aerului de la nivelul plămânilor prin nas şi gură, fiind cauzat, de cele mai multe ori, de iritaţia mucoasei nazale.
Tabelul periodic. 10 lucruri neştiute
Tabelul periodic al elementelor chimice a fost inventat de chimistul rus Dimitri Mendeleev, în 1869. La finalizarea sa, Mendeleev a lăsat spaţii libere, bănuind că vor fi descoperite şi alte elemente noi în natură, lucru confirmat ulterior.
Câinii. 10 lucruri pe care nu le ştiaţi
Se spune că cel mai bun prieten al omului este câinele. Acesta a fost şi primul animal îmblânzit de om. Înrudiţi cu lupii, câinii s-au dovedit cele mai loiale animale de companie. Există totuşi lucruri pe care probabil nu le cunoaşteţi despre câini.
Eclipsele. 10 lucruri pe care nu le ştiaţi
Încă din cele mai vechi timpuri, omul a fost fascinat de fenomenele naturii şi ceea ce nu a reuşit să explice, de la boli la erupţii vulcanice, a pus pe seama divinităţii. Fenomene mai rare, eclipsele de Soare, au fost greu de înţeles, considerându-se a fi manifestări ale zeilor.
Copiii bilingvi vor lua decizii mai bune
Un studiu efectuat în Milano, Italia, arată că persoanele care vorbesc două sau mai multe limbi, mai ales dacă sunt învăţate de copil, sunt mai rapide în luarea deciziilor şi reuşesc să se descurce în situaţii critice cu mai puţin efort decât persoanele care vorbesc o singură limbă.
Homunculusul
Cercetătorii au reuşit să cartografieze părţile creierului responsabile de controlul diferitelor părţi ale corpului omenesc. Cartografierea se realizează stimulând cortexul motor sau senzitiv cu un curent electric de intensitate scăzută.
Yo-yo. Cum funcţionează
Toată lumea ştie ce este un yo-yo. Probabil, majoritatea dintre noi s-a jucat cândva cu unul. Pare o jucărie simplă, alcătuită din două discuri egale, ce sunt conectate cu un ax fix, în jurul căruia se rulează un fir. Dar ce poveste se ascunde de fapt în spatele yo-yo-ului?
Planeta Jupiter pe înţelesul tuturor
Purtând numele celui mai important zeu roman (numit Zeus în mitologia greacă), Jupiter este cea mai mare în diametru, dar şi cea mai masivă planetă din Sistemul Solar. Planeta Jupiter are un volum de 1 300 ori mai mare decât al Pământului.
Digestia. 10 lucruri pe care nu le ştiaţi
Digestia este procesul prin care mâncare ingerată este transformată în nutrienţi asimilabili. Digestia implică mestecare hranei, trimiterea ei de-a lungul tractului digestiv şi descompunerea moleculelor de hrană în molecule mai mici, asimilabile de organism.
Igiena. 10 lucruri pe care nu le ştiaţi
Elisabeta I a Angliei a declarat: „Fie că este nevoie sau nu, eu mă spăl la fiecare 3 luni!”. Ei bine, la 3 luni însemna foarte des, căci pe vremea aceea baia se făcea o dată sau de 2 ori pe an. În plus, într-o familie toţi făceau baie în acelaşi butoi cu apă: stăpânul casei făcea primul.
Stresul. 10 lucruri pe care nu le ştiaţi
Termenul de stres îi aparţine biochimistului austro-ungar Hans Hugo Bruno Selye care definea stresul ca o formă de adaptare a organismului la modificările din mediul înconjurător. Astăzi stresul a devenit ceva normal.
Descoperirea celor mai mari găuri negre
Două găuri negre care doboară orice record au fost recent descoperite. Acestea au masa de miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui şi ar putea înghiţi cu uşurinţă întregul nostru sistem solar. Cele două găuri negre se află în două galaxii eliptice: NGC 3842 şi NGV 4889.
Cât de ameninţată e viaţa? (10)
Un Pământ mai cald, mai umed, cu un nivel de CO2 mai ridicat ar putea susţine viaţa – dacă ar exista timp pentru adaptare. Problema pentru planetele, animalele şi oamenii din ziua de astăzi o constituie faptul că s-au adaptat climatului neobişnuit de stabil al ultimelor mii de ani.
Nivelul mării va creşte, dar cât? (9)
Pe măsura ce se încălzesc, oceanele se extind. Când gheaţa de pe uscat se topeşte şi ajunge în mare, aceasta creşte, de asemenea, nivelul oceanelor. Dacă toată gheaţa din Groenlanda şi Antarctica s-ar topi, mările s-ar ridica cu mai mult de 60 de metri.
Surzirea la schimbare
Percepţia noastră asupra lumii este limitată de resursele finite ale creierului, încât este posibil să nu observăm schimbări majore ale cadrului. Psihologii au studiat mult acest fenomen, numindu-l „orbire la schimbare”. Dar cum stau lucrurile în cazul auzului?