Cărticica (99 de pagini) lui Taleb, parte a pachetului Incerto (din care fac parte mai multe cărți), începe prin a spune că „cea mai parte a tensiunii apare între, pe de-o parte, un localism fractal multiscală, caracterizat de înțelegerea incertitudinii (un sistem adaptativ complex) și, pe de altă parte, un monoculturalism și universalism unidimensional abstract (bazat pe proiecte de sus în jos). Extrasele de mai jos ar trebui să explice această afirmație complicată...

1. Ideea de bază a acestei cărţi priveşte orbirea noastră în privinţa aleatoriului şi în special a deviaţiilor mari. Logica Lebedei Negre face în aşa fel încât ceea ce nu ştiţi să fie mult mai relevant decât ceea ce ştiţi. Lebăda Neagră este rezultatul limitărilor sau distorsiunilor epistemice colective şi individuale, în majoritate cauzate de încrederea în cunoaştere; nu este un fenomen obiectiv.

 

În acest articol vom vorbi despre ce se întâmplă, la nivel atomic, atunci când punem o lingură de sare într-o cană cu apă. Vom explica de ce molecula de sare se dizolvă în apă, pe înțelesul tuturor, fără a fi nevoie de cunoștințe de chimie sau fizică. Pentru a înțelege ce se întâmplă cu sarea, trebuie să înțelegeți, întâi, ce e așa special cu apa: cum se formează, care sunt proprietățile care o transformă într-un solvent.

Dacă o să căutați pe Internet ce este pH-ul, o să găsiți nenumărate articole. Din păcate, nu există niciunul (ori cel puțin nu am putut găsi unul) care să explice într-o manieră simplă, ușor de înțeles, fără cuvinte complicate, dar mergând la nivel fundamental cu explicația. O explicație care introduce concepte misterioase, fără a le explica pe înțelesul tuturor, obligă la memorare, dar în lipsa înțelegerii intervine uitarea în scurt timp.

Asta încercăm să facem în acest articol: să explicăm ce este pH-ul, pornind de la bază, adică de la molecula de apă. Vom discuta despre: ionizarea apei; ce înseamnă acid și bază; ce măsoară de fapt sistemul pH; cum reglează organismul pH-ul; care este pH-ul unor substanțe din viața de zi cu zi.

Marcus Aurelius (n.121-m.180) a fost împărat roman și, în același timp, filozof. O combinația ciudată, trebuie să recunoaștem. Dar atunci nu aveau nici telefoane, nici Internet, iar liderii nu schimbau un avion cu altul (adică mai aveau timp și pentru reflecție). E drept, purtau de regulă războaie.


Evoluţia Universului

Am explicat pe scientia.ro în detaliu teoria Big Bangului, teoria acceptată de majoritatea covârșitoare a fizicienilor ca explicație pentru începutul universului. Teoria nu explică, desigur, de ce a avut loc Big Bangul și condițiile în care acesta a avut loc, cum nu explică ce a fost înainte de Big Bang. Sigur, se spune că nu a fost nimic, pentru că timpul și spațiul au luat naștere odată cu Big Bangul, dar răspunsul nu este mulțumitor, pentru că este ilogic: nu putem pricepe cum ceva poate „avea loc” în lipsa timpului, deci fără să „aibă loc”.

Soarele

În special pentru cei care locuiesc în orașe, privitul cerului nopții nu este, probabil, printre activitățile cele mai frecvente. Prin urmare este posibil să nu știi că o serie de corpuri cerești din sistemul nostru solar sunt vizibile cu ochiul liber, mai ales dacă ai parte de un cer senin.

Pentru cei mai puțini familiarizați cu astronomia, amintim rapid că sistemul nostru solar este dominat de Soare, care este o stea de dimensiuni medii și a cărui lumină face ca alte obiecte cerești, cum ar fi planetele ce orbitează în jurul Soarelui, să reflecte lumina solară și să devină astfel vizibile pentru privitorul de pe Terra.

1. Cineva care doarme doar 4 ore pe noapte prezintă o probabilitate de 11 ori mai mare de a provoca un accident de circulație decât cineva care doarme 8 ore. Iar oboseala la volan nu poate fi învinsă de nimic, dacă este avansată: oricât te-ai concentra, pur și simplu creierul va genera scurte momente de somn, care pot duce la accidente grave.


2. Nu grosimea hainelor ne ține de cald, ci aerul dintre haine ori dintre piele și haine. Acest aer se încălzește de la căldura emanată de corp. Dacă pui pe tine haine groase, lipite de corp, vei îngheța de frig. Cea mai bună variantă, în condiții de frig extrem, este să porți ceva subțire pe piele, urmată de alte două piese de îmbrăcăminte, din ce în ce mai groase, pentru a păstra aerul cald în trei straturi consecutive.

Socrate a început practic filosofia occidentală, fiind enervant și chestionând pe toată lumea cu privire la motivul pentru care cred ceea ce cred. Nimeni nu-i putea răspunde foarte bine, așa că au trebuit să inventeze filozofia doar pentru a-l face să tacă. Cea mai notabilă realizare a sa este probabil faptul că el a fost prima persoană care și-a dat seama cum să se simtă superior fără să știe mare lucru.


Compoziția universului

În urma cu aproximativ 100 de ani astronomii au avut o surpriză de proporții: universul nu este static, cum se credea, ci este în continuă expansiune. Dacă universul se extinde, înseamnă că spațiul se extinde și el? Dar de unde apare mai mult spațiu? Și se diluează spațiul pe măsură ce se extinde? Ori ce se întâmplă?


O echipă internațională de cercetători a realizat o hartă a materiei întunecate din universul local, folosind un model matematic pentru a deduce locația acesteia pornind de la influența sa gravitațională asupra galaxiilor (punctele negre). Aceste hărți de densitate reproduc trăsături cunoscute, proeminente ale universului (roșu) și dezvăluie, de asemenea, filamente (galben) care acționează ca punți ascunse între galaxii. X-ul indică galaxia noastră, Calea Lactee, iar săgețile indică dinamica universului local generată de gravitație.
Credit: Hong et. al., Astrophysical Journal

În univers există mult mai multă materie întunecată decât materie obișnuită. Cum este distribuită această materie întunecată? Folosind inteligența artificială, noi studii arată că galaxiile sunt legate între ele de filamente de materie întunecată care vor determina soartă universului.


Proxima Centauri, stea aflată la 4,2 ani-lumină distanță, nu a fost întotdeauna cea mai apropiată stea de noi. O pitică roșie, steaua lui Scholz, mai mare de 10 ori decât Jupiter, s-a aflat la doar 0,82 ani-lumină de noi în urmă cu 70 de mii de ani, pe când omul abia se pregătea să părăsească Africa, pentru a ocupa în timp toată planeta. Acum această stea se află la circa 22 de ani-lumină.


Dalai Lama, citind pe timpul micului dejun

Dalai Lama este, în fapt, un titlu acordat de poporul tibetan celui mai important lider spiritual al școlii „Pălăria Galbenă” a budismului tibetan, cea mai nouă dintre școlile clasice ale budismului tibetan. Al 14-lea și actual Dalai Lama este Tenzin Gyatso, care trăiește ca refugiat în India.


→ Iată care este rutina zilnică a lui Dalai Lama:

În 1975 un doctor cardiolog de la Harvard, Herbert Benson (n. 1935) a scris o carte, împreună cu Miriam Z. Klipper: „The Relaxation Response” (Răspunsul de relaxare), în care a propus o tehnică de relaxare preluată în timp în mai multe domenii, inclusiv cel medical. Benson spune că nu a avut pretenția că vorbește despre o inovația a lui, ci despre o tehnică veche, experimentată de om de-a lungul a multiple generații. Benson a ajuns la tehnica sa de relaxare, prezentată sub forma unei proceduri mai jos, după ce a testat o serie de adepți ai unui curent numit „meditația transcendentală”, observând că aceștia, în meditație, își puteau scădea în câteva minute anumiți parametri metabolici. Studii suplimentare au arătat că meditația poate scădea presiunea arterială după doar câteva săptămâni de practică.

 
Simulare computerizată a unirii Căii Lactee cu Andromeda

Galaxia noastră, Calea Lactee, cu un un diametru de 150.000-200.000 ani-lumină, este gazdă a sistemului nostru solar, a altor aproximativ 100-400 miliarde de stele cu planetele lor, precum și a peste 1.000 nebuloase.

Dar Calea Lactee face parte dintr-un grup de galaxii denumit „Grupul Local” (întins pe 100 de milioane de ani-lumină), din care fac parte aproximativ 30 de galaxii, incluzând și galaxii pitice. Centrul gravitațional al grupului este situat între Calea Lactee și galaxia Andromeda, care sunt şi cele mai masive galaxii din grup.


În imagine - zona centrală a Căii Lactee (1.000 x 2.000 ani-lumină) văzută în raze X (Sursa: Observatorul Chandra X-Ray)

Spectaculosul haos pe care-l puteți admira în imagine este generat de fenomene specifice centrului galactic: stele care explodează, regiuni în care noi stele iau naștere ori șuvoaie de gaz fierbinte. Centrul galaxiei noastre este dominat de o gaură neagră enormă, Sagittarius A*.

Un paradox este un enunț contradictoriu, care, de regulă, la prima vedere pare în regulă, dar la o analiză mai atentă dezvăluie o situație de nerezolvat. Ori, altfel spus, „paradoxul este o concluzie inacceptabilă obţinută din  premise  acceptabile  prin  reguli  de  raţionare  acceptabile”.

Iată o serie de 3 paradoxuri, începând cu mai faimosul paradox al frizerului, asociat cu matematicianul și filozoful Bertrand Russel, deși acesta nu l-a creat, ci i-a fost sugerat de altcineva, după cum spune Russel în „Filozofia atomismului logic”.


› Cercetători din Olanda și Germania au folosit un microscop de scanare cu efect de tunel pentru a schimba spinul unor atomi de titan, generând o reacție imediată într-un atom cuplat cuantic.

Până în 2018 am avut StumbledUpon, un site unde intrați, foloseați un buton „magic” și aterizați pe diverse pagini web interesante, promovate de utilizatorii site-ului.

 

Viteza luminii, c, este 299.792.458 m/s. Cel puțin acesta este numărul care îmi apare pe ecran când caut pe Google și, având în vedere că aproape toată fizica modernă este bazată pe această constantă, probabil că valoarea este corectă. Dar dacă v-aș spune că nu avem de unde să știm dacă este corectă sau nu? De ce? Pentru că nu am identificat nicio metodă prin care să măsurăm viteza luminii altfel decât folosind o oglindă (rezultatul măsurătorii călătoriei luminii pe traiectoria dus-întors).

Să credem că există viață pe altă planetă nu este chiar o nebunie, dacă ce știm despre apariția și evoluția vieții este adevărat. Universul este atât de mare, încât este literalmente imposibil să nu fie multiple alte planete care să îndeplinească toate condițiile pentru apariția și susținerea vieții. Dar dacă există viață pe altă planetă, de ce nu am găsit-o încă? Ori am găsit-o? Ori de ce nu ne-au găsit „ei” pe noi? Iată o serie de cazuri celebre în care am crezut (iar unii încă mai cred) că am descoperit extratereștri.

 

Studiul razelor cosmice este extrem de important pentru a înțelege universul. În cadrul LHAASO, un nou proiect de cercetare situat în Tibet, s-au măsurat raze gama cu energii extreme, înainte de finalizarea construcției acestuia. Speranța cercetătorilor este de a înțelege mai bine cum evoluează stelele, cum iau naștere razele cosmice cu energii extreme și cum se produc elementele chimice.

Cei care s-au vaccinat împotriva COVID-19, dar și cei care nu au făcut-o, dar i-au observat pe alții făcând-o, au văzut că vaccinarea s-a făcut în umăr. Mai precis, într-un mușchi al umărului, numit deltoid. De ce? Ce-i așa special cu acest mușchi?

Atomii sunt încă, schematic, prezentați în multe publicații după modelul unui sistem solar, cu un nucleu în jurul căruia se rotesc, precum planetele, electronii. Dar înțelegerea modernă a modului în care sunt dispuse și se deplasează particulele elementare care constituie atomul este departe de această schemă.


Gigantopithecus (reprezentare grafică)

De la Omul de Neanderthal la Lucy, descoperirile hominizilor antici ne oferă o fereastră în trecut. Dar a fost o provocare pentru cercetători să descopere cum anume a evoluat specia noastră, Homo sapiens, din strămoșii noștri mai îndepărtați, care au trăit în urmă cu peste 7 milioane de ani.

›› Signal. Face cam ce face și WhatsApp. Folosește criptarea cap-la-cap (end-to-end encryption), ceea ce înseamnă că mesajele sunt în clar doar pentru cel care trimite și cel care primește mesajul; o eventuală interceptare a mesajului de către altcineva oferă doar o variantă criptată a acestuia, imposibil de citit. Codul aplicației este „open-source”, verificat de nenumărați experți independenți, devenind standard de criptare, fiind folosit, în fapt, atât de Facebook, cât și Google.

 


SUSȚINE SCIENTIA!
Donează prin PayPal


Contact | T&C | © 2021 Scientia.ro