6 motive pentru care o calorie nu este o calorie
Există multe mituri ridicole în nutriţie. „Mitul caloriilor” este unul dintre cele mai omniprezente şi mai dăunătoare. Ideea acestuia e că partea cea mai importantă din dietă o reprezintă caloriile şi că sursele acestora nu contează.
Ei spun că „o calorie este o calorie” şi că nu contează dacă mâncaţi 100 de calorii din bomboane sau broccoli – vor avea acelaşi efect asupra greutăţii voastre. Este adevărat că toate „caloriile” au aceeaşi cantitate de energie. O calorie conţine 4184 jouli de energie. În acest sens, o calorie este o calorie.
Ce sunt leptonii?
Clic aici pentru o rezoluție superioară
Deci, ce sunt leptonii? Mai întâi să începem cu câteva noţiuni de bază. Materia este alcătuită din atomi, iar atomii sunt formaţi din electroni şi nuclee. Legătura dintre acestea este realizată prin intermediul forţei electromagnetice.
Electronii au o sarcină electrică negativă şi masa lor este mică în comparaţie cu cea a nucleelor. Nucleele atomice sunt alcătuite din protoni şi neutroni. La rândul lor, protonii şi neutronii sunt alcătuiţi din particule punctiforme denumite quarcuri „up" şi „down".
Pe baza a ceea ce ştim în prezent electronii sunt particule elementare, punctiforme, fără structură internă.
Ouăle şi colesterolul. Câte ouă putem mânca pe zi?
Ouăle se află printre cele mai hrănitoare alimente de pe planetă. Un ou conţine toate substanţele nutritive necesare pentru a transforma o singură celulă într-un puişor. Cu toate acestea, ouăle au dobândit o reputaţie proastă, pentru că gălbenuşurile sunt bogate în colesterol.
De fapt, un ou de mărime medie conţine 186 mg de colesterol, care reprezintă 62% din doza zilnică recomandată. Oamenii credeau că, dacă vor consuma colesterol, vor creşte nivelul colesterolului în sânge şi se vor putea îmbolnăvi de inimă. Însă se pare că nu este atât de simplu. Cu cât consumăm mai mult colesterol, cu atât mai puţin produce organismul în loc. Să vă explic cum funcţionează.
8 baze militare secrete. Realitate sau ficţiune?
Guvernele şi forţele armate au baze secrete, acesta este un fapt evident. Dar, de obicei, partea secretă se referă doar la ceea ce se face acolo, existenţa reală a unei anume baze militare nefiind, de obicei, pusă în discuţie.
Cum îţi arde Soarele pielea şi cum crema de protecţie împiedică asta
În fiecare vară, ne întindem pe piele straturi întregi de cremă de protecţie solară cu cel mai mare FPS pe care îl putem găsi şi ne aventurăm curajoşi afară, sperând că învelişul nostru unsuros ne va proteja de razele ucigătoare ale Soarelui. Deci cum funcţionează asta? Pentru început, ce e o arsură solară? În lumea medicală, aceasta este cunoscută drept „eritem”, ceea ce înseamnă, în principiu, înroşirea pielii cauzată de dilatarea şi congestionarea capilarelor, aceasta fiind adesea semnul unei inflamaţii sau infecţii.
Ce înseamnă să ai o opinie despre ceva?
Ce opinie aveţi despre brutalitatea jandarmeriei în cazul manifestaţiilor ilegale? Dar despre donarea de organe, şcolile private, existenţa extratereştrilor pe Pământ, implanturile mamare ori folosirea cuptorului cu microunde în pregătirea hranei?
Ni se cere să ne împărtăşim opinia pe aproape orice subiect de către companii, mass-media, guvern ori cunoştinţe, dar are asta vreun sens? Mai mult, odată cu facilitarea exprimării opiniilor online (Twitter, Facebook etc.), avem ocazia, pe care rareori o irosim, de a ne da cu părerea despre subiecte asupra cărora nu ne-am aplecat niciodată.
Navigarea anonimă pe Internet: cum funcţionează TOR?
Tor reprezintă cea mai simplă modalitate pentru „navigarea” anonimă pe Internet, dar nu toată lumea înţelege importanţa acestei facilităţi ori de ce ar trebui ea folosită. În cele ce urmează vom vedea ce anume face Tor, cine îl foloseşte cât şi, probabil cel mai important lucru, ce NU face Tor.
Acasă la Einstein: IAS Princeton
Două săptămâni petrecute la Institute of Advanced Studies din Princeton, acolo unde Einstein a încercat să unifice teoria relativității generale cu mecanica cuantică.
IAS Princeton
În mijlocul naturii – într-un decor complet verde – este institutul unde Einstein a petrecut mai bine de 20 de ani – încărcând să găsească o teorie care să unifice relativitatea generală, cea care descrie geometria spațiului și a timpului în funcție de materie și energie, cu mecanica cuantică, teoria care descrie lumea microscopică în funcție de așa-numită funcție de undă.
Cum ştim că Big Bangul chiar a avut loc?
Cum a apărut universul? Cum a apărut timpul? Teoria acceptată astăzi de majoritatea fizicienilor privind naşterea universului nostru afirmă că totul a început o explozie originară ce poartă numele de Big Bang.
Dar acest moment de început a avut loc acum aproximativ 14 miliarde de ani. Cum a apărut această idee ciudată privitoare la Big Bang şi, mai ales, ce dovezi o susţin?
De ce trebuie să dormim pe întuneric
Dormitorul modern este plin de lumină ce provine de la strălucitoarele monitoare de calculator, radiourile cu ceas sau de la alte dispozitive electronice care emit o lumină intermitentă şi strălucitoare. Problema este că expunerea îndelungată la lumină pe timp de noapte provoacă o serie întreagă de probleme de sănătate.
Pentru a înţelege de ce este atât de rea expunerea prelungită la lumină pe timp de noapte trebuie să ne referim la evoluţia umană. Înainte de sfârşitul epocii de piatră oamenii au fost expuşi acţiunii a două tipuri diferite de lumină naturală care sunt responsabile pentru reglarea ritmului circadian. Oamenii din acele timpuri aveau în timpul zilei lumina de la Soare în timp ce noaptea aveau lumina de la Lună şi stele şi, probabil, lumina de la focurile de tabără. Acest model binar bazat pe succesiunea dintre zi şi noapte a rămas inexorabil iar programarea noastră biologică i-a urmat exemplul.
De ce știința are nevoie de filozofie (JID-086)
Observând lumea doar prin „ochiul” științei ne condamnă la discuții sterile
Oricâte progrese ar face știința, aceasta va rămâne mereu cu o serie de „fire” în aer, cu subiecte care, oricât de profund le-am sonda, se vor lovi de limite de nedepășit.
Principalul motiv pentru care cunoașterea este „condamnată” la incompletitudine este acela că omul, ca ființă biologică, vine echipat cu un mecanism de cunoaștere adaptat pentru supraviețuire, nu pentru explicarea lumii. Oricât de evoluat l-am considera, omul nu este „construit” de natură pentru a înțelege totul.
Paradoxul lui Braess: cum să închizi o stradă pentru un trafic mai bun
În anul 1990 autorităţile au închis strada 42 din New York pentru parada dedicată zilei pământului, iar în anul 1999 un culoar important de trafic a fost închis în capitala Coreei de Sub pentru lucrări de reparaţii. În mod bizar, deşi ambele rute erau culoare importante de trafic, închiderea lor nu a dus la blocaje de circulaţie, ci la descongestionarea traficului.
De ce cititul obsesiv nu lasă prea multe în urmă, plus alte gânduri la început de vară (JID-085)
• Principalul motiv pentru care suntem atât de buni la a-i critica pe alții este că nu înțelegem ce criticăm.
Pe de altă parte, orice expunere din partea cuiva a ceea ce criticăm e neavenită și ne va strica starea de spirit.
Pentru că nu criticăm decât rareori pentru că ne pasă de subiectul criticat, ci pentru că orice critică este o formă de măgulire a amorului-propriu, nu una de analiză.