Compania NOVOS a fost fondată în anul 2018 cu scopul de a „debloca accesul la cunoașterea și produsele care au în vedere cele douăsprezece cauze ale îmbătrânirii”. Dacă încercați să căutați pe motoarele de căutare despre cauzele îmbătrânirii o să observați că nu există deocamdată o opinie comună între cercetători, deși nu sunt totuși diferențe foarte mari între aceștia.

NOVOS a fost înființată de Chris Mirabile, dar pentru producerea produsele sale și derularea de studii clinice se bazează pe biochimiști, geneticieni și profesori de la universități prestigioase, precum Harvard, MIT și altele.


Stea neutronică (imagine artist)

Într-un articol recent se studiază „munții” de pe stelele neutronice, stele extrem de dense, cu o structură care încă nu este pe deplin înțeleasă. Undele gravitaționale ar putea să ne ofere informații extrem de utile despre stelelor de neutroni, atât legat de compoziția acestora, cât și de munții de pe aceste stele.

Grăsimile alimentare au, de regulă, o „reputație” proastă, căci conțin multe calorii. Carbohidrații și proteinele conțin 4 calorii / gram, pe când grăsimile conțin 9 calorii / gram. Dar grăsimile sunt mai mult decât pachete de energie. Acestea sunt esențiale în stabilirea gustului (plăcut) al unor preparate culinare, intensificând anumite gusturi. În plus, grăsimile au rolul de a reține căldura organismului, precum și de a proteja organele interne.

Cancerul este considerat o boală cu debut tardiv, de obicei la adulții cu vârsta de 50 de ani sau mai mult, însă datele recente sugerează că incidența acestuia a crescut marcant și la persoanele mai tinere. Numărul mare de persoane tinere diagnosticate cu cancer este asociat cu creșterea incidenței obezității și cu modificările din mediu, cu expunere mai crescută la fum și compuși de ardere ai combustibilului, schimbări în programul de somn, dezechilibre ale microbiomului și expuneri la diverși compuși carcinogeni.

Într-un studiu publicat recent în JAMA Network Open, s-a ajuns la concluzia că incidența cancerului debutat precoce (vârsta sub 50 de ani) a crescut pe parcursul a 9 ani, în timp ce incidența în rândul persoanelor peste 50 de ani a scăzut. Pe perioada studiului, s-a constatat o creștere a cazurilor care afectează persoanele de sex feminin față de bărbați, din cauza creșterii incidenței cancerului mamar și cancerului uterin.

Înainte de a vorbi despre ce se poate face pentru a accelera metabolismul, vreau să menționez rapid ce nu ajută: suplimentele alimentare. Studii recente arată că pur și simplu sunt ineficiente, în ciuda publicității și afirmațiilor îndrăznețe din spațiul public.

Și mai vin cu o veste proastă, înainte de a intra efectiv în articol: dietele încetinesc metabolismul, pe termen lung.

Acest articol este, în fapt, o extensie a unei idei pe care am detaliat-o în capitolul 6 din cartea „Călătorie la granițele gândirii” în care vorbesc despre de ce nu există realitate obiectivă. Cred că merită citit tot capitolul, care nu e prea lung, dar în esență este vorba despre faptul că susțin că nu există realitate obiectivă, pentru că nu există punct de vedere privilegiat în univers. Nu există și nu poate exista nicio metodă de investigație a lucrurilor din univers care să pună în evidență adevărata natură a acestora. Lumea, pentru oricine interacționează cu aceasta, este strict rezultatul măsurătorii și interpretării acestor măsurători.

Ce vreau să dezvolt în articolul de față este următoarea idee: atunci când descriem lumea, ne descriem mai degrabă pe noi decât pe lume, pentru că rezultatul interacțiunii dintre noi și lume este mai influențat de ce suntem noi, de cât ce este lumea. 

Scriam într-un articol recent despre alimentația lui Bryan Johnson, omul care nu vrea să moară, că acesta a încercat transfuzia cu sânge „tânăr” de la propriul fiu, pentru a observa efectele asupra propriului organism. Experimentul nu a adus beneficii, așa că a renunțat. Supoziția lui Johnson a fost că organismul său este într-o stare atât de bună, că sângele fiului nu avea ce beneficii să aducă.

Un experiment ale cărui rezultate au fost publicate recent în Nature Aging, arată că, în cazul șoarecilor, conectarea șoarecilor bătrâni (de 2 ani) la sistemul circulator al unor șoareci tineri (de 4 luni) a dus la creșterea speranței de viață a primei categorii cu până la 10%. Ar putea fi aplicată metoda  și la om?

Este o întrebate legitimă: care e problema cu cartofii prăjiți? Sunt buni la gust, dar au o publicitate proastă. De ce?

Sunt mai multe motive. Un motiv foarte bun este acela că, după prăjirea în ulei, cartofii or să aibă mai multe calorii, în fapt de două ori mai multe. Un alt motiv este acela că prăjirea în ulei adaugă grăsimi nesănătoase. Cantitatea de sare ingerată cu cartofii prăjiți este mare, ceea ce vine cu alte riscuri de sănătate. În fine, un alt motiv este acela că, prin prăjire, sunt produse substanțe nocive, posibil cancerigene.

Riscul de boli cardiovasculare poate fi cu 30%-50% mai ridicat la persoanele cu glicemie crescută, chiar şi când aceasta nu depăşeşte valorile prag pentru diagnosticul de diabet zaharat, conform unui studiu publicat în The Lancet Regional Health Europe.

Persoanele cu prediabet, diabet nediagnosticat și diagnosticat anterior au risc ridicat de boală cardiovasculară, în timp ce persoanele cu niveluri scăzute sau normale ale hemoglobinei glicozilate (HbA1c) au risc scăzut. Dacă glicemia este în limite normale, riscul de boli cardiovasculare este cu atât mai scăzut, cu cât glicemia este mai redusă.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Lausanne și Centrul Wyss a descoperit un nou tip de celulă esențială pentru funcționarea creierului, situată între cele două tipuri de celule cerebrale cunoscute până acum, neuronii și celulele gliale. Noua celulă a fost identificată în mai multe regiuni ale creierului la șoareci, dar și la oameni.

Noul tip de celulă este implicată formarea amintirilor, controlul creierului asupra mișcărilor și pune în evidență apariția crizelor epileptice.

Au măștile de protecție efecte dăunătoare asupra organismului uman?

Purtarea măștilor chirurgicale faciale se numără printre măsurile luate pentru atenuarea transmiterii bolii cu coronavirus (COVID-19) și reducerea deceselor.

Cu toții știm ca aerosolii din respirație sunt principala cale de transmitere a virusurilor, iar utilizarea pe scară largă a măștilor faciale scade capacitatea de răspândire a SARS-CoV-2 prin reducerea la minimum a inhalării de picături respiratorii de la indivizi contaminați asimptomatici sau de la persoanele care nu au manifestat încă simptome, împiedicând în același timp eliminarea particulelor respiratorii de către persoanele contaminate.

Această recomandare de utilizare a măștilor faciale a devenit contestată și chiar politizată în unele locuri, din cauza preocupărilor legate de siguranța măștilor, unele studii sugerând existența unor efecte medicale adverse nu numai asupra persoanelor bolnave, dar și asupra celor sănătoase. Mai exact, aceste studii au sugerat existența unor preocupări legate de hipercapnie (o afecțiune care rezultă din acumularea excesivă de dioxid de carbon în sânge) și hipoxie (o afecțiune care rezultă dintr-un nivel prea scăzut al oxigenului în sânge).

Afecțiunile medicale sunt clasificate în două mari categorii: boli cronice și boli acute.

O boală cronică este una care progresează lent, cu schimbări mici pe perioade lungi și care durează mult. Exemple de boli cronice: diabetul, cancerul sau hipertensiunea arterială.

Cauzele unei boli cronice țin de genetică, de mediu ori de obiceiuri nesănătoase (o alimentație inadecvată, sedentarism etc.).


Organizare experimentului pentru obținerea oxigenului-28. Credit imagine: Nature

Studiul nucleelor cu un număr mult mai mare de neutroni față de cel al protonilor ne ajută să înțelegem mai bine interacțiunea nucleară tare, cea care ține împreună protonii și neutronii în nucleele atomilor. O prima măsurătoare efectuată în Japonia a izotopilor atomului de oxigen, oxigen-27 și oxigen-28, este, din acest punct de vedere, foarte importantă.

Despre acest aparent „paradox” s-au scris mai multe articole în limba română, dar niciunul care să explice exact cum stau lucrurile (cel puțin eu nu am găsit). Așa că am decis să scriu acest articol, care, întâi, să mă lămurească pe mine 😀, apoi, sper, și pe cititori.

Așadar, matematica ne spune că dacă avem 23 de persoane într-o cameră, selectate la întâmplare, probabilitatea ca două dintre acestea să aibă ziua de naștere în aceeași zi este 51%. La prima vedere e greu de văzut de ce ar sta așa lucrurile, așa că să explicăm pas cu pas.

Se consideră, în genere, că personalitatea, adică un anumit tipar specific persoanei de gânduri, sentimente și comportamente, este fixă. Și, pe lângă ce spun psihologii, asta observăm în jurul nostru, în sensul că foști colegi de școală, indiferent de nivelul studiilor, nu se schimbă substanțial odată cu trecerea timpului. Și totuși unii se schimbă... Iată care sunt evenimentele din viață care lasă urme asupra personalității.

De când cu explozia de la Crevedia, „GPL” a fost pe buzele tuturor. Pronunția acestei abrevieri, reporter TV sau simplu cetățean, a fost cea aleasă de vorbitor, după cum era obișnuit. Dar care este cea corectă?

Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” a creat o pagină web pe care pune la dispoziția publicului dicționarele esențiale ale limbii române.


Pentru a descărca, gratuit, cartea,
clic pe imagine