Animalele văd culorile diferit de om (video)
Culoarea nu există în natură. În fapt, un măr nu este roşu. Este utilă culoarea însă în lumea animală și cea a plantelor, atât pentru a diferenția între lucruri, cât și pentru atractivitate și atragerea atenției (cum este cazul plantelor și al animalelor). Animalele nu văd culorile la fel. De exemplu, taurii nu văd culoarea roșie (deci faptul că ar fi atrași de roșu în coridă e un mit).
Fiecare animal are un set unic de celule fotoreceptoare, ceea ce înseamnă că animalele percep culorile în mod diferit.
Desigur, deși putem constata care sunt diferențele între fotoreceptori între om și alte animale, nu putem stabili cu certitudine care este experiența unică a unei culori de către un animal. Asta este imposibil. Pentru că a vedea ca o albină, de exemplu, trebuie să fii o albină. Ceea ce pot face însă cercetătorii este să presupună că percepția culorii se face similar la om și la animalele studiate, dacă au fotoreceptori similari.
Un obiect cosmic îndepărtat, cu o masă între cea a unei stele neutronice și a unei găuri negre, naște dezbateri cu privire la natura acestuia
Există o diferență substanțială între masele celei mai grele stele neutronice măsurate și celei mai ușoare gauri negre măsurate. Această diferență de masă conține informații despre modul în care ambele tipuri de obiecte se formează în timpul supernovelor.
Reprezentare artistică a noul sistem descoperit, care ia în calcul ipoteza că elementul-companion al pulsarului (steaua în albastru-strălucitor) este o gaură neagră. Cele două obiecte cosmice sunt la 8 milioane km depărtare și se orbitează la 7 zile.
© MPIfR; Daniëlle Futselaar (artsource.nl)
Într-un articol recent publicat în revista Science este prezentată descoperirea unui obiect cosmic situat la aproximativ 40.000 de ani-lumină de noi, cu o masă mai mare decât cea a celei mai masive stele de neutroni cunoscute, dar mai mică decât cea a celei mai mici găuri negre cunoscute.
Încă nu se cunoaște cu certitudine ce este acest obiect cosmic; acesta va fi un fel de laborator pentru studiul materiei în condiții extreme.
Două „mecanisme” sunt responsabile pentru masa particulelor din univers, elementare și compuse
Într-un videoclip recent fiziciana germană Sabine Hossenfelder vorbește despre mecanismele prin care particulele obțin masă. De regulă, atunci când se vorbește despre masă, se menționează particula Higgs. Această arată că, în fapt, comunicarea pe acest subiect, al masei particulelor, este incompletă și incorectă.
În fapt, pentru masa particulelor, spune aceasta, sunt responsabile două condensate, condensatul Higgs și condensatul pionic. Vedem imediat ce este cu acestea.
„Boala X” ar putea fi de 20 de ori mai mortală decât Covid-19. OMS: „O viitoare pandemie este doar o chestiune de timp”
Cu o rată de mortalitate de 20 de ori mai mare decât cea a Covid-19 și fără un vaccin, boala X ar putea îngenunchea rapid omenirea. Puțini ar rămâne neatinși de agentul patogen, acesta provocând prăbușirea sistemelor de sănătate și colapsul economiilor, în timp ce lumea ar încerca din nou să stăpânească o forță a naturii.
În acest scenariu, experți în domeniul sănătății la nivel mondial au luat cuvântul săptămâna aceasta în cadrul unui panel al Forumului Economic Mondial (WEF), desfășurat sub tema: „Pregătirea pentru boala X”, informează 360medical.ro. Denumirea a fost propusă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2018.
„Simțul timpului” poate fi afectat de leziuni ale emisferei drepte (JID-117)
Cunoașteți opinia mea despre timp: este un concept uman. Timpul nu există în natură. Nu există un „lucru” exterior care să fie identificat drept „timp”. Timpul nu poate fi indicat ori/ și supus studiului nemijlocit.
Timpul pare a fi ceea ce indică ceasul, iar ceasul este un obiect uman, a cărui funcționare este determinată de măiestria făuritorului și influențele mediului înconjurător (gravitația, de pildă). Deși „timpul” este un instrument, fără îndoială, foarte folositor omului, acesta nu are o existență independentă, nu e ceva ce ține de alcătuirea lumii, nu este un ingredient al cosmosului.
Ce ingrediente conțin CRISPY STRIPS (KFC)?
Am scris în urmă cu câteva săptămâni despre ingredientele din Chicken McNuggets (McDonald's). Mi s-a părut nedrept să nu scriu și despre un produs de la cealaltă companie iubită profund de români, în special de copii și adolescenți, KFC. Am ales fâșiile de piept de pui picant pane (crispy strips), care, în ce mă privește, reprezintă produsul cel mai comandat când ajung la acest restaurant de tip fast-food. Rămâne de văzut dacă mai revin după ce termin acest articol 😀
Control versus determinism. De ce crede filozoful Daniel Dennett că avem liber-arbitru, chiar dacă trăim într-un univers determinist
Unul dintre subiectele cele mai dezbătute în lumea filozofică astăzi este cel al liberului-arbitru. Sunt două tabere, una care susține că legile naturii nu permit liberul-arbitru, cealaltă care spune că avem liber-arbitru.
O carte scrisă de neuroendocrinologul american Robert Sapolsky, „Determined: A Science of Life Without Free Will”, a fost un element care a stimulat recent această discuție. Am scris câteva rânduri la puțin timp după publicarea acestei cărți (vezi aici).
Daniel Dennett este unul dintre cei mai faimoși și respectați filozofi americani. Poziția acestuia este fermă: avem liber-arbitru.
Virusurile pot fi și benefice. Iată șase moduri în care sunt utile în sănătatea umană, agricultură și mediu
Când vorbim despre virusuri, avem tendința să avem în minte doar impactul lor dăunător asupra sănătății și vieții oamenilor. Pandemia de gripă din 1918 a ucis aproximativ 50 de milioane de oameni, iar variola circa 30% dintre cei infectați (supraviețuitorii au rămas adesea cu cicatrici sau orbi).
Dar virusurile pot fi folosite și în beneficiul sănătății umane, al agriculturii și al mediului.
Virușii au o structură relativ simplă, constând dintr-o bucată de material genetic (ARN sau ADN) închisă într-un înveliș proteic (capside). Unele au și un alt înveliș exterior.
Mecanismele fundamentale ale minții. Patru metode pentru a învăța să gândești cu propria minte și să eviți să fii manipulat
Da, titlul pare pompos. Cine nu știe să gândească? Toți știm, doar cu asta ne ocupăm în fiecare zi, nu? Poate părea surprinzător, dar abilitatea de a gândi independent și matur nu este una care se deprinde prin simpla viețuire, de simpla trecere prin viață, ci este nevoie de pregătire. Mintea are nevoie să se înțeleagă pe sine, să înțeleagă cum funcționează pentru a fi în măsură să funcționeze corect.
De ce restricția alimentară încetinește îmbătrânirea creierului și prelungește viața
Drosophila melanogaster
Alimentația influențează toate procesele organismului, fiind unul dintre factorii esențiali, probabil cel mai important, în sănătatea organismului. Datele colectate de cercetători în ultimii ani indică faptul că restricția calorică (consumul unui număr de calorii mai mic decât cel consumat de organism) îmbunătățește sănătatea și crește durata de viață, aspecte rezultate în special în cadrul testelor pe animale.
Recent, cercetători de la Institutul Buck au identificat o genă, OXR1, care pare a avea un rol determinant în prelungirea vieții, dar și în păstrarea sănătății creierului. Descoperirea poate fi utilă în terapii pentru a încetini procesul de îmbătrânire la oameni și pentru boli neurodegenerative care au legătură cu îmbătrânirea.
Nou tratament care oprește progresia bolii Stargardt
Compania americană Alkeus Pharmaceuticals, specializată în dezvoltarea unor tratamente pentru boli degenerative ale ochiului, a anunțat miercuri că terapia sa experimentală a oprit progresia bolii la pacienții cu stadii incipiente ale unei afecțiuni oculare genetice care duce la orbire, informează 360medical.ro.
Afecțiunea ereditară, cunoscută sub numele de boala Stargardt, nu are tratamente disponibile și este una dintre principalele cauze genetice de orbire la copii și adulți tineri, cu un număr estimat de 30.000 de persoane afectate în Statele Unite și peste 150.000 în întreaga lume.
Zosurabalpin, un nou tip de antibiotic împotriva bacteriilor rezistente la medicamente
Amenințarea pentru sănătatea publică reprezentată de rezistența antimicrobiană rămâne una uriașă la nivel global. Aproximativ 1,3 milioane de persoane din întreaga lume au murit în mod direct din cauza rezistenței antimicrobiene în 2019, potrivit unei analize din 2022. Acum, informează 360medical.ro, oamenii de știință spun că au dezvoltat un nou tip de antibiotic pentru a trata bacteriile rezistente la majoritatea antibioticelor actuale și care ucid un procent mare de persoane cu o infecție invazivă.
Acinetobacter baumannii este o bacterie ce determină frecvent infecţii nosocomiale, cel mai comun situs de infecţie şi colonizare fiind tractul respirator inferior. Bacteria poate provoca infecții grave la nivelul plămânilor, al tractului urinar și al sângelui, potrivit Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) din Statele Unite.
Cum ajung indivizii să susțină idei absurde ale grupului, plus alte gânduri la început de 2024 (JID-116)
• Tribalismul ne asigură mai multă putere și protecție în cadrul unui grup. Dar tendința individului de a aparține unui grup asigură o trăsătură nocivă grupului: membrii grupului ajung să aibă idei bizare, pe care aceștia le susțin oricum ar fi. Un exemplu ar fi partidele politice, unde persoane decente ajung să susțină persoane și idei/ politici bizare.
În plus, indiferent de obiectivele mari și declarate ale grupului, fără un mecanism independent de autocontrol, în timp se poate ajunge la un comportament intern ce intră deschis în conflict cu obiectivele declarate. Luați ca exemplu comportamentul Bisericii Catolice în cazurile de abuzuri asupra unor copii.
• Un aspect stupefiant al adepților determinismului și lipsei liberului-arbitru este acela că, în mod misterios, aceștia se așteaptă să ne convingă de adevărul lor, rezultat al unui efort intelectual îndelungat. Dar dacă suntem mașini, orice efort, orice pasiune, orice aparentă descoperire - sunt toate rezultatul implacabil al progresului mecanismului neîndurător și precis al universului. Iar orice efort de convingere este ridicol și inutil.
Dacă, de pildă, Robert Sapolsky într-adevăr crede că nu există liber-arbitru, în orice apariție publică ar trebui să-și înceapă discursul prin a spune: „Sunt astăzi în fața dvs pentru că nu se putea altfel. Universul, acest mecanism uriaș implacabil, m-a adus în acest punct. Am descoperit fără voia mea, căci nu am nicio libertate în ceea ce fac, că nu am liber-arbitru. Știu că nu aveți nici dvs liber-arbitru și că sunteți aici pentru că nu puteți fi altundeva. Știu că nu depinde de mine sau de dvs dacă mă credeți sau nu, pentru că fiecare lucru din acest univers este predeterminat și nimeni nu poate decide nimic. Scriu cărți, le promovez și mă folosesc de fondurile obținute pentru că nu am scăpare, pentru că așa este scris.”.
Dar nu face asta, nu? Cumva, trăiește totuși cu impresia (sau, cel puțin, se comportă ca atare) că e singurul cu liber-arbitru, dar noi ceilalți nu avem.
• Astăzi, practic nu prea pare să mai existe problemă omenească să nu fie rezolvată cu mindfulness...
Mi se pare la fel de miraculos ca intervenția divină în meciurile de fotbal din liga 1.
Cele mai citite articole de pe Scientia publicate în 2023
În 2024 se vor împlini 16 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 9.000 de articole. Plus o carte. Iată cele mai bune articole publicate în anul 2023 pe scientia.ro.
La ratele de fertilitate curente, populația omenirii se va diminua dramatic în viitorul apropiat
Dacă populația Terrei ar avea rata de fertilitate din SUA, în circa 300 de ani s-ar ajunge la un maxim de 10 miliarde (circa 2085) la mai puțin de 2 miliarde.
Populația planetei a tot crescut în ultimele 200 de ani, fiind probabil ca mulți dintre noi să creadă că acest trend se va menține pe termen lung. De exemplu, în ultima sută de ani s-a ajuns de la 2 la 8 miliarde de oameni. De la această idee s-a ajuns și la diverse teorii ale conspirației, care, în esență, vorbesc despre acțiunile „elitelor” care urmăresc depopularea planetei, pentru că am fi prea mulți.
Dar fără nicio acțiune premeditată și concertată a „elitelor”, prin simple decizii individuale, populația se va reduce dramatic.
Principalele progrese în medicină în 2023
Pe parcursul anului 2023, echipa RaportuldeGardă.ro a prezentat cele mai importante noutăţi din domeniul medical, de la descoperiri cu impact major generate de cercetarea fundamentală, la rezultatele celor mai ample studii clinice investigând terapii inovatoare la nivel mondial. La final de an, iată o sinteză a celor mai importante inovaţii în medicină din anul 2023.
Principalele concluzii:
• La nivel global sunt raportate tot mai multe genomuri secvenţiate complet, disponibile pentru a descifra substratul genetic al bolilor, precum şi referinţe construite cu acurateţe ridicată pentru a fi utilizate în genomică.
• Primele rezultate clinice: editarea genică in vivo este sigură la pacienţii cu HIV, având rolul de a îndepărta virusul din rezervoare.
• Vaccinul personalizat împotriva melanomului: primele rezultate care confirmă eficacitatea unei astfel de terapii în cadrul studiilor clinice.
• Prima terapie de editare genică prin CRISPR a devenit disponibilă pentru pacienții în vârstă de minim 12 ani din Regatul Unit, care au anemie falciformă și β-talasemie dependentă de transfuzii.
• Atenția în managementul diabetului zaharat se află pe dezvoltarea metodelor de producţie endogenă a insulinei, fiind deja disponibilă prima terapie celulară cu celule pancreatice alogenice pentru aceşti pacienţi.
• A fost atins un nou record de eficacitate a unei terapii împotriva obezităţii.
• Lupta cu hipercolesterolemia ar putea fi câştigată prin diferite tipuri de terapii genice.