De ce adolescenții vor lucruri de care (de regulă) nu au nevoie
Da, e un articol despre adolescenți (deși se aplică și unor adulți) și pentru adolescenți. Dacă ai mai mult de 18 ani, nu-l citi, că ar trebui să știi de ce-ți schimbi telefonul cu unul nou, deși nu ai nevoie de el.
Ce vreau să scot în evidență este mecanismul psihologic al achiziției de lucruri inutile. Ce voi spune îi va dezamăgi pe cei tineri, dar se vor alege cu aflarea unui secret rar explicat în cuvinte simple și ușor de înțeles :) Iată despre ce este vorba...
Efectele alimentelor ultra-procesate asupra sănătății umane
Alimentația este unul dintre factorii cardinali în ce privește starea de sănătate. Dar principiile fundamentale ale unei alimentații sănătoase, deși bine fundamentate științific astăzi, nu fac deocamdată obiectul unei discipline de studiu în școală. Una dintre consecințe este aceea că cei mai mulți dintre noi mâncăm dirijați de marketingul agresiv al comercianților, cumpărând ceea ce este „la ofertă”, ceea ce este ambalat frumos și ceea ce are gust bun.
Mâncarea de proastă calitate are efecte certe asupra sănătății. Dar organismul uman este suficient de robust și adaptabil pentru a „suporta” o alimentație proastă pe perioade lungi, până dă primele semne de „oboseală”.
Verificarea încălcării principiului excluziunii până la scara Plank în atomii de plumb
În cadrul proiectelor de cercetare științifice efectuate în laboratoare subterane, precum cel din Italia de la Gran Sasso, se pot verifica limitele de valabilitate ale principiului excluziunii al lui Pauli. O încălcare a acestui principiu este prevăzută de modele ale teoriei gravitației cuantice. Un experiment recent la Gran Sasso a reușit să ajungă la limite în verificarea acestor modele – până la scara lui Planck.
Cum să planifici un oraș pentru oameni. Cazul Singapore, explicat de arhitectul principal: Liu Thai Ker
Cartierul Central de Afaceri din Singapore (CDB). Credit: wikipedia.org
Evoluția statului Singapore, de la independența față de Marea Britanie până astăzi, este una fascinantă. În videoclipul de mai jos puteți vedea cum era orașul la plecarea britanicilor și cum arată astăzi. Cel care a fost responsabil de uluitoarea transformare, Liu Thai Ker, explică filozofia proiectării și dezvoltării Singapore. Dar, în fapt, explică filozofia proiectării unui oraș pentru oameni.
Ceea ce numim „realitate” este o iluzie. Și nu putem face nimic pentru a ajunge la „esența” realității (JID-097)
Realitatea este o iluzie, adaptată capabilităților senzoriale și cognitive umane. Dar nu în sens mistic, căci ceea ce percepem trebuie să aibă o sursă cât se poate de reală, într-o formă sau alta, chiar dacă nu cunoaștem natura acelei surse. Deși această idee, că realitatea este o iluzie, pare o idee extremă, la care să dai din cap neîncrezător inițial, după cum cred că veți fi de acord la finalul articolului, nu există, practic, niciun argument serios împotriva acesteia.
De ce este lumea o iluzie? Ce înseamnă asta?
Tot ce știm despre lume este mediat de simțuri. Orice observație vom face despre noi și lumea din jurul nostru are la bază informații transmise de organele noastre de simț. Organele de simț transmit informațiile recepționate, conform specificului simțurilor, sub forma unor semnale electrice, către creier, care procesează, dă o formă inteligibilă și „pune la dispoziția” conștiinței o reprezentare a ceea ce a perceput.
ASML - gigantul tehnologic european care stă la baza producției de chipuri din lume
În Țările de Jos se află o companie de care nu ai auzit până acum, dar care se află la baza progresului tehnologic din lume: ASML. Această companie furnizează echipamente care produc cipuri la o scară de doar câțiva nanometri. Iar lumea are o mare nevoie de chipuri.
ASML (de la „Advanced Semiconductor Materials Lithography”) fabrică cea mai avansată tehnologie din lume: mașina care face cipuri de calculator. Și cu cipurile ca activ strategic, ASML și tehnologia sa se află în centrul scenei geo-politice mondiale.
De ce spațiul accelerează către obiectele masive (de ce o pană și un tanc cad în același timp pe solul unei planete fără atmosferă)
Sigur, cele două obiecte menționate în titlu, pana și tancul, nu cad cu aceeași viteză pe solul terestru, dar asta se întâmplă pentru că acestea se lovesc de particulele de aer, iar masa diferită face ca deplasarea prin „marea” de molecule de aer să fie diferită. Dar altfel, dacă am înlătura aerul din atmosferă, deci nu ar mai fi nicio barieră în fața celor două obiecte, ele ar cădea cu aceeași viteză și ar atinge solul în exact aceeași fracțiune de secundă. Dar de ce se întâmplă asta?
Ce ne spune psihologia despre noi (2)
1. Avem tendința să credem că ceilalți gândesc așa cum gândim noi. De aici așteptarea ca ceilalți să susțină ceea ce credem noi.
2. Cei care încalcă reguli sociale ori au diverse vicii au tendința de a supraestima numărul celor care sunt la fel.
Gluonii ating o stare de saturație în cadrul ionilor
Ce se întâmplă când quarcurile interacționează cu gluonii în nuclee din ce în ce mai mari la energii relativiste? Experimente efectuate în Statele Unite la acceleratorul RHIC (Relativistic Heavy Ion Collider) arată că ciocnirile protonilor cu nuclee din ce în ce mai mari au caracteristici care demonstrează că interacțiunile dintre quarcuri și gluoni la un moment dat ar ajunge într-un regim de saturație, exact cum prevede teoria interacțiunii nucleare tari.
Ce ne spune psihologia despre noi (1)
1. O descoperire importantă a psihologiei este aceea că, în fapt, o bună parte din comportamentul nostru are la bază mecanisme inconștiente. Comportamentul este bazat pe obiceiuri și este influențat de indicii din mediu, precum și de modalitatea în care ne sunt prezentate opțiunile pe care le avem.
2. Deciziile luate pe baza unei deliberări solide sunt mai rare decât ne place să credem. Deliberarea presupune un efort prea mare. Nu suntem obișnuiți cu așa ceva.
De ce opoziția dintre „natural” și „artificial” este lipsită de sens
Una dintre metaforele moderne, la care mulți aderă fără prea multă analiză, se referă la avantajul pe care-l oferă lucrurile „naturale” în fața celor „artificiale”.
Una peste alta, această antiteză este lipsită de sens, pentru că nu se poate stabili un principiu general valabil. Iată de ce.
Care este rolul invidiei și ce trebuie părinții să știe despre invidie? De ce nu ne plac lăudăroșii (JID-096)
Într-un alt articol am vorbit despre De ce ne bucurăm de răul altuia din perspectivă evoluționistă. Ideea centrală, dacă nu vreți să mai citiți articolul, este că, în fapt, nu ne pasă de celălalt, ci vorbim de un mecanism de recompensă / supraviețuire.
Invidia, ca și satisfacția în fața răului altui, este un sentiment moralmente condamnat. Dar emoțiile nu se comandă, ci sunt „spontane”, indiferent de ce vrei să simți într-o anumită situație. Care ar putea fi rolul invidiei? De ce a apărut de-a lungul evoluției speciei noastre? Cum sunt asociați lăudăroșii invidiei? De ce părinții nu trebuie să compare performanțele copiilor?
Care e culoarea ta favorită? (JID-095)
Ce ai răspunde dacă ai întrebat(ă): care este culoarea ta favorită? Sau: care este cartea / melodia / mâncarea ta favorită? Gândește-te o secundă înainte de a citi și răspunde la aceste întrebări. Ai un răspuns sau nu?
De ce nu are universul niciun centru? Sau are? (JID-094)
Sunt multe idei care sunt propagate cu ardoare prin articolele de popularizare a științei care, după mine, nu au prea mult sens. Una este cea care vorbește despre faptul că universul nu are un centru.
Afirmația este, cred, problematică, din cel puțin două motive: întâi, pentru că transmitem ideea că este clar cum a apărut universul, iar al doilea pentru că este împotriva bunului-simț.
O nouă ipoteză privind dispariției antimateriei din univers
În prezent în univers nu există, din câte știm, antimaterie; stelele, planetele, galaxiile sunt compuse doar din materie. Se crede însă că imediat după Big Bang ar fi existat cantități egale de materiei și antimaterie. Unde a dispărut cea din urmă?
O nouă teorie sugerează că în primele clipe de viață ale universului, în cadrul unor ciocniri la energii extreme, ar fi luat naștere neutrini speciali (nu cei pe care îi cunoaștem), care prin interacțiunile lor cu particulele din univers ar fi dus la dispariția antimateriei într-un proces care se numește leptogeneză.