De ce nu are universul niciun centru? Sau are? (JID-094)
Sunt multe idei care sunt propagate cu ardoare prin articolele de popularizare a științei care, după mine, nu au prea mult sens. Una este cea care vorbește despre faptul că universul nu are un centru.
Afirmația este, cred, problematică, din cel puțin două motive: întâi, pentru că transmitem ideea că este clar cum a apărut universul, iar al doilea pentru că este împotriva bunului-simț.
O nouă ipoteză privind dispariției antimateriei din univers
În prezent în univers nu există, din câte știm, antimaterie; stelele, planetele, galaxiile sunt compuse doar din materie. Se crede însă că imediat după Big Bang ar fi existat cantități egale de materiei și antimaterie. Unde a dispărut cea din urmă?
O nouă teorie sugerează că în primele clipe de viață ale universului, în cadrul unor ciocniri la energii extreme, ar fi luat naștere neutrini speciali (nu cei pe care îi cunoaștem), care prin interacțiunile lor cu particulele din univers ar fi dus la dispariția antimateriei într-un proces care se numește leptogeneză.
Cum creează particulele fundamentale conștiința umană?
O întreprindere umană care nu prea a lăsat urme serioase (în sensul de rezultate solide) este cea care urmărește să descifreze misterul conștiinței umane. Teorii există, dar niciuna satisfăcătoare. În ce mă privește, cred că este imposibil ca mintea umană să ajungă vreodată să se cunoască pe sine însăși. Nu există niciun dubiu că există multiple limite naturale / biologice ale minții umane, iar conștiința este una dintre aceste limite. Și în cazul în care un extraterestru atotcunoscător ar învăța româna și ne-ar spune, pas cu pas, cum funcționează conștiința, tot nu am putea pricepe. Motivul este explicat în acest articol.
Limba română în... context regal
A murit regina Angliei. Ca de obicei în astfel de situații, s-au evidențiat două curente la noi: cei care s-au raportat la deces ca și când le-a murit cineva apropiat și cei care s-au apucat să evidențieze cât de nefastă a fost domnia reginei.
Dar decesul a evidențiat superficialitatea bine-cunoscută a presei în alegerea și scrierea termenilor.
În ce fel afectează gravitația biologia? De ce ar îmbătrâni mai lent un organism în proximitatea unei găuri negre?
Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle
Einstein a schimbat fundamental modul în care înțelegem universul. Una dintre ideile cele mai stranii, dar demonstrate experimental, este aceea că timpul nu trece pretutindeni la fel, curgerea timpului fiind afectată de locul în univers (de gravitație). Dar cum este biologia afectată de gravitație? Adică de ce un om într-un câmp gravitațional mai puternic ar îmbătrâni mai încet?
La ce te ajută să înțelegi știința, dacă nu ești om de știință? (JID-093)
Deși am pregătire tehnică și scriu în domeniul științei de mai bine de 14 ani, nu mă consider un om de știință, de vreme ce nu practic în domeniul științei. Dar are vreo utilitate această preocupare pentru știință? Ajută la ceva să înțelegi ce spune știința despre începutul lumii, despre componentele fundamentale ale naturii, despre cum funcționează un atom, despre cum se formează o galaxie ori un sistem solar, despre cum funcționează o celulă, despre diferența dintre medicină și pseudomedicină ori despre dificultățile în explicarea conștiinței?
Probabil că nu aș mai fi scris acest articol dacă răspunsul ar fi fost nu :)
Cum afectează tehnologia 5G prognoza meteo?
Probabil că nu mulți se gândesc la faptul că noua tehnologie de transmitere a datelor, 5G, are vreo legătură cu prognoza meteo, dar are... Iată de ce...
Cei cu fețe foarte asemănătoare au multe alte trăsături comune...
Pe timpul liceului a fost prima dată când am observat un lucru ciudat: că cei cu fețe aproape identice au multe alte trăsături comune, inclusiv trăsături de personalitate. În acel caz, era vorba de un participant la un concurs organizat de liceul meu, participant venit de la un alt liceu, și care a atras atenția prin faptul că semăna foarte mult cu unul dintre colegi: fața era aproape identică, frizura, cu cărare pe mijloc, la fel, înălțimea, dezvoltarea musculară, păreau identice.
Dar în cele câteva zile în care s-au desfășurat concursul sportiv am observat că nu era totul: cei doi semănau și la modul în care mergeau, aveau un mod anume similar de a vorbi, erau la fel de agitați. Una peste alta, păreau gemeni, deși nu erau. Erau, în fapt, din localități diferite, unul născut și crescut în București, altul undeva în Moldova.
Care este viitorul rețelelor de socializare, plus alte gânduri la început de septembrie (JID-092)
• Cine spune că pentru copii fiecare zi este o aventură, că aceștia tratează fiecare clipă ca pe un miracol, fiind mereu surprinși de lucruri noi și dornici mereu să învețe ceva nou - nu a avut copii care să fi mers la școală.
• Nu există absurditate care să nu aibă adepți. De la câțiva la câteva miliarde.
• Până ajungi Dumnezeu, poți crede că te-ai putea descurca cu toate solicitările din rugăciunile oamenilor.
• Dragostea liderilor poate fi atât de mare față de poporul lor, încât sunt gata să folosească bombe nucleare împotriva altora.
Nu-ţi poţi da seama dacă cineva minte citindu-i expresiile faciale
Deci te-ai uitat la fiecare episod din ”Lie to me”, ai citit toate articolele din univers despre modul în care se poate depista un zâmbet fals şi ai devenit al naibii de bun la detectarea acestor mişcări faciale trecătoare şi involuntare numite microexpresii. Eşti gata să faci pariu pe orice că ai putea depista un mincinos doar „citind” indiciile „scrise” pe feţişoara lui de mincinos prost. Doar că nu-i aşa. Nu poţi.
Despre ce e important în viață, cu Sallustius Crispus
Caius Sallustius Crispus a fost un autor roman care a trăit în sec. I î.e.n. În urma acestuia au supraviețuit câteva scrieri. În urmă cu câteva luni am scris un articol cu ce mi s-a părut mai interesant dintr-o carte a acestuia numită „Conjurația lui Catilina”.
În acest articol redau ideile de început dintr-o altă carte, „Războiul lui Iugurtha”, de mai mari dimensiuni decât cea menționată anterior, unde se prezintă conflictul dintre romani și Iugurtha, regele numizilor. Conflictul cu numizii este redat cu multe detalii, iar cartea (rară, greu de găsit...) merită citită frumusețea limbajului și pentru a înțelege modul în care se duceau luptele în acea vreme, într-o zonă puțin populată, când alianțele locale se schimbau de la o zi la alta.
Folosind inteligența artificială, un grup de cercetători a ajuns la concluzia că protonul ar putea conține quarcuri charm
Structura internă a unui proton, mult mai apropiată de cea reală decât cea clasică...
Structura protonului nu este încă pe deplin cunoscută. Ce fel de quarkuri conține? Un nou studiu efectuat cu ajutorul inteligenței artificiale („învățarea automată”) arată că protonul ar putea conține quarcuri de tip charm. Nu toată lumea este însă de acord.
De ce cititul în sine nu ajută la nimic, plus alte gânduri la final de august (JID-091)
• Îți dai seama de cei care fac aceeași greșeală de mai multe ori pentru că se pricep foarte bine să o justifice.
• O obsesie modernă a jurnaliștilor fără har este să afirme că „oamenii citesc foarte puține cărți”.
În primul rând, afirmația este golită de orice conținut. A citi, în sine, nu are niciun merit. Ce citești face diferența. Și mai contează și cine citește.
În al doilea rând, și dacă am da un medicament minune întregii populații, care, ca urmare, s-ar apuca de citit, cam ce ar citi?
Cititul se învață, cere orientare, este o întreprindere de lungă durată, care trebuie să-și aibă originea pe timpul școlii.
Este, dacă vreți, precum construcția unei case, unde trebuie să începi cu pregătirea terenului și turnarea temeliei. Altfel, este ca și cum ai cere oamenilor să meargă cu un geam în mână, pe care să-l așeze la locul potrivit într-o casă neîncepută.
• Citirea atentă a unei cărți bune este ca și cum ai fi cu un ghid pe un teritoriu necunoscut: autorul îți dezvăluie noi „trasee” ale gândirii, într-un „teritoriu” care-ți este complet străin.
Așa cum, urmând un ghid, ai șansa de a învăța într-un mod ușor și plăcut cum să te descurci într-un teritoriu necunoscut, tot așa urmând „deplasările” minții unui gânditor mare înveți cum să te descurci pe teritoriul gândirii.
Un gând nou, gândit împreună cu autorul, este o fereastră către adevăr, iar odată deschisă această fereastră, chiar fără să-ți dai seama, ea rămâne deschisă pentru tine pentru totdeauna, în sensul că un gând odată gândit, va fi mai ușor de gândit a doua oară. Iar într-o situație în care gândul este util, aceasta va izbucni în câmpul conștiinței, fie că vrei, fie că nu.
• Jurnalismul modern este o întreprindere serioasă făcută mai mereu în grabă.
De ce exerciţiul fizic este cel mai bun medicament
Ceasul de la birou arată ora 9 – e timpul pentru medicaţia mea zilnică. Ca de obicei, mă îndrept pe furiş spre scara de incendiu pentru a-mi lua drogul de care am devenit dependent. Douăzeci de minute mai târziu, mă întorc la birou, plin de vitalitate şi de energie pentru muncă. Utilizez acest medicament în mod regulat de aproximativ opt ani, de la mijlocul decadei a patra de viaţă, când am avut probleme cu tensiunea.
Cum să pierdeţi în greutate fără a vă înfometa
Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară
Există mai multe feluri de a pierde în greutate într-un interval scurt de timp. Totuşi, cele mai multe dintre ele necesită înfometarea sau senzaţia permanentă de foame. Dacă nu aveţi o voinţă de fier, atunci foamea vă va determina să renunţaţi rapid la aceste planuri. În acest articol vom vorbi despre cum să pierdeţi din greutate fără să vă înfometaţi. Iată despre ce este vorba...
Cum produce corpul uman electricitate?
Cel mai scurt şi cel mai simplu răspuns la această întrebare este: prin intermediul reacţiilor chimice dintre atomii şi moleculele din corp. Dacă toate acestea par puţin dificil de înţeles, daţi-mi voie să vă ofer un răspuns mai lung care, în mod evident, devine puţin mai „tehnic". Pentru aceasta este necesar mai întâi să vă explic puţin ce este electricitatea. Dacă ştiţi deja ce este ea atunci nu ezitaţi să săriţi următoarele paragrafe. Dacă nu, citiţi mai departe!
De ce fierul omoară stelele?
Stelele masive creează carbon, dar și straturi de oxigen, nitrogen şi fier.
Când nucleul conţine doar fier, fuziunea încetează şi are loc colapsarea, ca urmare a gravitaţiei enorme. Steaua atinge temperaturi enorme, explodând (supernovă).
Din când în când câte un fizician se află în faţa unei camere de luat vederi şi fie din prea mult entuziasm, fie din cauza editării, îl auzim spunând ceva ce este „mai puţin nuanţat" decât în intenţia lui. „Fierul omoară stelele" este una dintre clasice. Pentru a fi foarte clar, dacă arunci o mână de fier într-o stea te vei alege cu o mulţime de vapori de fier, pe care nu-l vei mai recupera.