Harta câmpului gravitaţional al Terrei (Potsdam Gravity Potato)

Care este diferența dintre masă și greutate? Ce măsoară un cântar obișnuit de baie? Greutatea ori masa? Ce ar măsura același cântar dacă te-ai așeza pe el pe o altă planetă? La aceste întrebări am răspuns în alte articole, cum ar fi acesta. Subiectul, pe scurt, este abordat și mai jos, în videoclipul pe care vă invităm să-l urmăriți.

Pe de altă parte, spunem că, pe Pământ, acționează asupra asupra noastră forța gravitațională. Există așa ceva?

O echipă de cercetători a studiat modul în care temperatura și umiditatea afectează transmiterea virusului SARS-CoV-2, care produce boala COVID-19. Aceștia au descoperit că o creștere de 1 grad Celsius și 1% a umidității relative scad substanțial capacitatea de transmitere a virusului. Aceste rezultate sunt similare cu cele privind evoluția răspândirii virusului gripei sezoniere, care se reduce odată cu încălzirea vremii.

Studiul a inclus, printre altele, 100 de orașe din China care au avut mai mult de 40 de cazuri în perioada 21 - 23 ianuarie 2020; studiul s-a desfășurat într-o perioadă în care virusul s-a răspândit fără nicio opreliște, dat fiind că abia pe 24 ianuarie au început autoritățile chineze să implementeze măsuri de blocare a răspândirii infecției.


credit: raportuldegarda.ro

Epidemia COVID-19 nu se va termina prea curând în România. Abia suntem, în fapt, în faza sa de început. Măsurile guvernamentale și comportamentul populației sunt fundamentale în limitarea perioadei în care boala va avea o influența importantă asupra societății. Dacă în China numărul de persoane infectate s-a redus drastic în ultimele 2 săptămâni, în Europa în cele mai multe țări numărul de îmbolnăviri este în creștere de la o zi la alta.

Iată mai jos trei scenarii privind evoluția COVID-19 în România. Desigur, acest model matematic trebuie privit cu un ochi critic, iar acesta trebuie actualizat pe măsură ce date suplimentare sunt disponibile.

În varianta optimistă, vârful va fi atins în perioada 1-20 mai 2020, iar presiunea pe sistemul sanitar este redusă.
În varianta moderată, vârful va fi în perioada 1-20 iulie 2020, sistemul de sănătate făcând față numărului și frecvenței îmbolnăvirilor.
În varianta de risc maxim, vârful va fi atins în perioada 1-20 iunie 2020, iar sistemul de sănătate românesc va fi depășit.


Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.

În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.

Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).


Ploaie cu... fier (imagine artist). credit: ESO/M.Kornmesser

La 350 de ani-lumină de noi a fost descoperită o planetă de dimensiuni asemănătoare cu planeta Jupiter pe care se pare că plouă cu... fier. Este prima dată când a fost posibilă o astfel de măsurătoare cu ajutorul unor noi instrumente extrem de precise poziţionate la telescopul Vlt în Chile.


Harta țărilor infectate cu noul coronavirus (14 martie 2020)

Un studiu publicat în urmă cu câteva zile de către cercetători germani, unul dintre primele studii din afara Chinei care analizează date clinice de la pacienți cu COVID-19, arată că cei infectați cu noul coronavirus (denumit SARS-CoV-2) eliberează o cantitate mare de virus în prima fază a infecției, fapt ce explică de ce virusul se transmite atât de rapid în jurul lumii.

Studiul a constat în monitorizarea a 9 pacienți infectați cu SARS-CoV-2, prin analiza unor mostre de salivă, sânge, urină și excremente. Iată care sunt principalele concluzii.

Un nou medicament reduce riscul de infarct cu 40%. Atacurile rechinilor împotriva oamenilor au crescut cu un factor de doi. Consumul unui litru de suc pe zi dublează probabilitatea de a avea cancer.

Acestea sunt toate exemple de risc relativ, un mod uzual de a prezenta riscul în presă. Evaluarea riscurilor reprezintă un complicat proces care implică gândire statistică și preferințe personale. O barieră în înțelegerea semnificației riscului o constituie neînțelegerea diferenței dintre riscul relativ și riscul absolut.


Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Una dintre curiozitățile COVID-19 este că această boală are efecte devastatoare asupra bătrânilor, dar copiii sunt feriți de forme severe ale bolii. Niciun copil sub 10 ani nu a murit, deși copiii nu sunt feriți de infecția cu SARS-CoV-2.

Care este explicația?

 
credit: K. Tobioka/Florida State University

Un experiment realizat în Japonia la acceleratorul J-PARC a identificat patru evenimente de dezintegrare ale unui kaon neutru într-un canal în care nu ar fi trebuit să fie nici măcar unul. Se vorbeşte despre o nouă fizică sau… despre o eroare experimentală.

Experimentele efectuate în cadrul studiilor de particule la acceleratoare în întreaga lume caută să măsoare modul în care particulele se dezintegrează. Aceste particule au o viaţă mai mult sau mai puţin îndelungată – este vorba oricum despre fracţiuni de secundă – şi modul în care se dezintegrează, canalele posibile, sunt calculate de către teoreticieni cu ajutorul aşa-numitului model standard al fizicii particulelor elementare.

De-a lungul istoriei, pe măsură ce omul s-a răspândit de-a lungul și de-a latul planetei, bolile infecțioase au fost o constantă a vieții. Chiar și în epoca modernă, cu toate progresele
științei, focare de infecții apar în mod regulat.

Iată mai jos un infografic care trece în revistă istoria pandemiilor.


Câmp cuantic (reprezentare grafică). Vibrația câmpului, când atinge o anume energie, devine ceea ce numim „particulă”

Mecanica cuantică prezintă atât de multe idei completamente contraintuitive, încât una dintre mai luminate minți din fizica secolului al XX-lea, Richard Feynman, afirma: „Dacă ajungi să crezi că înțelegi mecanica cuantică, nu înțelegi mecanica cuantică”. Iar Einstein a murit convins că această teorie este incompletă, tocmai din cauza multiplelor fenomene greu, dacă nu imposibil de explicat.

În videoclipul de mai jos, care a fost filmat pe 20 ianuarie 2020 în cadrul conferințelor „The Royal Institution”, profesorul american Sean M. Carroll, unul dintre cei mai implicați fizicieni în popularizarea fizicii, trece în revistă, într-un stil viu și explicit, cele mai importante idei din mecanica cuantică, modul în care această teorie a evoluat și s-a consolidat.

Iată în continuare o serie de gânduri de weekend. Cum articolele recente de acest gen (1 și 2) au suscitat ceva interes, continuăm cu acest demers pe scientia.ro, pe lângă articolele în care reflectăm evoluția științei și a tehnologiei.

1. Trecem, vijelios, cu sentimentul urgenței, de la un articol ce pare interesant la un videoclip incitant, de la un serial pe care de mult vrem să-l urmărim la paginile unei cărți pe nu am mai apucat să o terminăm șamd. Trăim intens fiecare minut, într-o monotonie sufocantă, paralizantă, care ne ține iremediabil departe de noi înșine.

2. Majoritatea covârșitoare a celor care citesc acest articol găsesc furtul abominabil și inacceptabil. Dar, cel mai probabil, majoritatea covârșitoare a celor care citesc acest articol fură în mod regulat câte ceva, prin intermediul Internetului: filme, cărți, cel mai adesea.
Faptul că nu-l vezi pe cel pe care-l furi, iar furtul are loc în spațiul tău privat face ca acțiunea de a fura să-și piardă din relevanță cumva, iar cel mai înverșunat activist împotriva furtului se simte curat, chiar dacă face parte din grupul celor incriminați...

Acest videoclip folosește date culese de sonda spațială Lunar Reconnaissance Orbiter pentru a recrea parte din panorama uimitoare pe care astronauții misiunii Apollo 13 au văzut-o, în călătoria lor periculoasă în jurul părții nevăzute a Lunii în 1970.

Aceste imagini, în rezoluția 4K, prezintă mai multe perspective ale suprafeței lunare, începând cu apusul și răsăritul soarelui și încheind cu momentul în care Apollo 13 restabilește contactul radio cu centrul de comandă a misiunii de pe Terra.

 

Analiza unor date obţinute cu telescopul XMM-Newton a permis unui grup de cercetători să observe o intensă emisie de raze X generată de o mică stea pitică brună: procesul care a dat loc acestei intense emisii de radiaţie nu este pe deplin înţeles.

Stelele au o viaţă proprie care se bazează pe echilibrul dintre forţa de atracţie gravitaţională şi presiunea exercitată de reacţiile nucleare care au loc în interiorul stelei. Atâta vreme cât aceste două forţe sunt în echilibru steaua străluceşte pe cer şi nimic nu pare să o perturbe; în momentul în care steaua a consumat combustibilul din interior şi nu mai au loc reacţii nucleare (de fuziune) care să se opună forţei de atracţie gravitaţionale, steaua moare.

În urmă cu câteva zile am scris un articol cu câteva gânduri răzlețe, de la faptul că Facebook va fi, peste o vreme, o rețea dominată de conturi ale unor oameni morți la fotografiatul obsesiv al mâncării de omul modern. Iată astăzi un articol cu același concept, dar cu câteva gânduri despre... cum gândim.

1. Atunci când simți o mâncărime, să zicem, pe nas, nu mai știe nimeni de ea. Această mâncărime este totalmente subiectivă, nu poate fi observată de nimeni altcineva în afara ta. Mâncărimea există, dar e doar în mintea ta, este ontologic subiectivă.

2. Cum poate un gând să producă efecte în lumea reală, asupra corpului nostru? Ce e un gând? Nu știm, dar avem impresia că e ceva care e nematerial. Gândesc că vreau să-mi ridic brațul drept, iar brațul meu drept, miraculos, se ridică. Cum se ajunge de la acest gând la transmiterea unui mesaj, cât se poate de material (un impuls electric), care duce, finalmente la ridicarea brațului? Cum știe gândul să se „ducă” în locul potrivit din creier, de unde se transmit mesajele către mâna mea dreaptă? Are gândul întindere, capacitate de deplasare, viteză?

Probabil sunt două situații de lămurit: a) de unii își amintesc visele și alții nu și b) de ce unii dintre noi își amintesc visele pentru o perioadă a vieții și apoi din ce în ce mai puțin ori chiar deloc.

Pe scurt, răspunsul este următorul:
- activitatea din creier pe timpul somnului REM are o legătură directă cu faptul că ne amintim sau nu visele. O activitate mai intensă înseamnă vise mai intense care tind să fie mai ușor de reamintit la trezire.
- nivelul unui hormon numit norepinefrină are, de asemenea, un rol important. Acest hormon este eliberat atunci când avem o experiență stimulantă emoțional și are rolul de a fixa amintirile.


Feţe interpretate în acelaşi mod de oameni din culturi diferite

Un studiu recent arată că inteligența artificială nu reuşeşte să interpreteze corect expresiile faciale. Emoţiile pot fi interpretate greșit, iar intenţiile noastre nu pot fi deduse doar din expresia pe care o avem întipărită pe faţă.


Harta infecțiilor raportate cu noul coronavirus (16.02.2020)

Când, pe 1 februarie, scriam articolul nostru despre noul coronavirus, descoperit întâi în regiunea Wuhan, China, erau raportate 11.300 de cazuri de autorități. Astăzi numărul de cazuri de infectare cu virusul a ajuns la circa 70.000 în toată lumea.

China a ajuns cunoscută în ultimii ani prin progresele remarcabile în domeniul infrastructurii, construind clădiri, poduri, autostrăzi șamd în China și în afara acesteia - la viteze incredibile.

În acest articol vă invităm să urmăriți modul în care autoritățile chineze au reușit să construiască un spital în doar 10 zile, pentru a asigura spații pentru numărul tot mai mare de pacienți infectați cu noul coronavirus. Acest spital, care face obiectul articolului de față, a fost doar începutul.


Originea celor mai vorbite 100 de limbi. Limbile indo-europene au cea mai mare răspândire. În total 3 miliarde de oameni vorbesc o astfel de limbă.

Sunt mai multe abordări atunci când vorbim despre cele mai vorbite limbi. Vorbim despre un top al vorbitorilor limbilor de pe planetă, fie că e vorba de limba nativă, fie că e vorba despre o a doua limbă învățată. De asemenea, putem vorbi despre un top al limbilor vorbite ca primă limbă (vorbitori nativi). Vă prezentăm în acest articol un top al celor mai vorbite limbi de pe Pământ.

Înainte de a trece la topuri, iată câteva aspecte interesante despre limbile vorbite pe Terra:
1. 43% din populația globului este formată din oameni care sunt fluenți în cel puțin două limbi.
2. 66% din vorbitorii de limbă engleză au învățat această limbă ca a doua limbă (nu sunt nativi).
3. Limba swahili are 16 milioane de vorbitori nativi, dar 98 de milioane de vorbitori, marea majoritate învățând-o ca a doua limbă. Swahili este o limbă vorbită într-o zonă extinsă, din sudul Somaliei până în nordul Mozambicului și în toată Kenya. Swahili a început să fie vorbită în Zanzibar, o insulă în Tanzania. Swahili este limbă oficială în Tanzania, Kenya, Uganda și Congo.
4. Engleza se impune ca limbă universală, limba care face posibilă comunicarea între toate populațiile globului.